„Taina Sfintei Treimi după Sfântul Grigorie Palama”
Sfântul Grigorie Palama este un teolog al sintezelor. Teologhisirea sa este cu atât mai mult actuală, cu cât deschide drumuri noi în căutările omului contemporan. Suficienţa şi lipsa orizontului vital, realităţi destul de prezente în cotidian, pot fi vindecate prin adăparea la apa cuvintelor vii ale păstorului Tesalonicului.
În ziua de 13 februarie, la cunoscuta Editură "Cerf" din Paris, Mitropolitul Muntenegrului, Amfilohie Radovici, a participat la lansarea cărţii care reprezintă publicarea în limba franceză a tezei sale de doctorat. Redactată iniţial în limba greacă, lucrarea vede acum lumina tiparului în limba franceză, într-o ediţie de excepţie, îngrijită de colectivul redacţional al amintitei edituri de carte teologică. Trebuie menţionat faptul că la traducerea în limba franceză a participat şi monahul athonit Macarie Simonopetritul, cunoscut publicului românesc prin traducerea oferită de Editura "Deisis" a lucrării sale "Triodul explicat" (această lucrare fiind la rândul ei publicată iniţial ca formă finală a unei teze doctorale). De altfel, monahul athonit a şi fost prezent la lansarea cărţii Mitropolitului Amfilohie. Prezenţa ortodoxă a fost una importantă, sala destinată lansărilor de carte fiind neîncăpătoare publicului prezent. Credincioşilor şi preoţilor aflaţi sub jurisdicţia Patriarhiei Serbiei li s-au adăugat şi credincioşi şi preoţi ruşi şi bulgari. Prezenţa credincioşilor şi a preoţilor români a fost şi ea una semnificativă şi aş aminti aici participarea părintelui protopop Marc Antoine Costa de Beauregard, precum şi a autorului acestui articol.
Voi prezenta câteva fragmente ample din conferinţa susţinută de Mitropolitul Amfilohie la lansarea cărţii sale, specificând de la bun început că editorii au insistat asupra faptului că, alături de lucrările părintelui Dumitru Stăniloae, cartea Mitropolitului Amfilohie este una dintre cele mai reprezentative pentru lumea ortodoxă. Intitulată "Taina Sfintei Treimi după Sfântul Grigorie Palama", cartea este prefaţată de Jean-Claude Larchet şi postfaţată de un interviu cu părintele Jivko Panev.
Credinţă şi fapte în cunoaşterea lui Dumnezeu
Iată câteva dintre comentariile Mitropolitului Amfilohie, făcute în timpul conferinţei: "Teologia Sfântului Grigorie Palama constituie, cum afirmă şi primul său biograf, patriarhul Constantinopolului Filotei Kokkinos, "o concluzie şi o dezvoltare a ansamblului teologiei Părinţilor Bisericii de Răsărit". Ea este, fără îndoială, fundamentul teologiei ortodoxe, şi lucrul acesta este valabil şi azi. Propovăduirea Sfântului Grigorie Palama despre "cuvântul întrupat în faptă şi fapta cuvântătoare" constituie metoda, centrul şi esenţa propovăduirii, mărturiei şi învăţăturii despre cunoaşterea lui Dumnezeu în Biserica Ortodoxă. Conform acestei învăţături, credinţa cea adevărată, concretizată în act, în mod de viaţă, precede cunoaşterea cea adevărată. De aici rezultă principiul cunoscut de toţi Părinţii Bisericii: "În făptuire se găseşte calea care duce la contemplaţie". Aşadar, dobândirea cunoaşterii (şi, bineînţeles, vorbim aici de cunoaşterea lui Dumnezeu) presupune asceză, efort din partea omului, deşi, mai presus de acestea, cunoaşterea adevărată nu încetează să rămână un dar al lui Dumnezeu. Mai precis, Sfânta Treime este dătătoarea şi păstrătoarea adevăratei teologii. După Sfântul Grigorie Palama, Cuvântul cel veşnic devine prin Întrupare nu numai Dumnezeu-Om, ci şi Teolog pentru noi. Cuvânt întrupat, Unul din Sfânta Treime, Hristos nu ne descoperă numai taina Sa, ci şi taina Tatălui, dăruindu-ne de asemenea şi Sfântul Duh, care ne "călăuzeşte la tot adevărul"".
Mitropolitul Amfilohie a insistat pe faptul că relaţia personală cu Hristos este descrisă de Sfântul Grigorie Palama ca una care conduce către cunoaşterea tainei Treimii. Lumina lui Hristos luminează pe toţi şi pe toate, şi această lumină dăruieşte cunoaşterea cea adevărată, cunoaşterea care se apleacă asupra lumii, nu într-un demers pătimaş, ci într-unul care descoperă lucrarea lui Dumnezeu în creaţie. Prin aceasta, cunoaşterea lumii nu se mai poate opri la simpla cunoaştere a lumii, ci trece dincolo, în cămara cea ascunsă a tainelor dumnezeieşti. Vorbim aşadar de o metodă empirică de cunoaştere a lui Dumnezeu, iar acest empirism asupra căruia insistă Sfântul Grigorie Palama este fondat pe conştiinţa omului că el este, în existenţa sa, în tot ceea ce face şi în felul său de a fi prezent în lume, revelarea şi manifestarea lui Dumnezeu Însuşi şi a modului Său trinitar de existenţă.
Conştiinţa slăbiciunii şi dorinţa de vindecare
În continuarea conferinţei, Mitropolitul Amfilohie a făcut unele precizări asupra caracterului ascetic al demersului relaţiei dintre om şi Dumnezeu, prezent în teologia palamită: "Primul lucru, indispensabil, de care omul trebuie să fie conştient când vrea să ajungă la cunoaşterea lui Dumnezeu este conştiinţa propriei slăbiciuni. Al doilea lucru, la fel de important, este aspiraţia şi efortul omului de a se vindeca de această slăbiciune. Fără a fi conştient de limitele sale şi fără dorinţa de vindecare, omului îi este imposibil să dobândească cunoaşterea lui Dumnezeu. Această cunoaştere curăţeşte fiinţa omului şi oferă veritabila măsură a cunoaşterii naturale, a teologiei naturale. În această cunoaştere, omul este învăţat de Însuşi Dumnezeu, iar cunoaşterea însăşi este fundamentată pe puterea care vine de la Dumnezeu. Cine îşi cunoaşte slăbiciunea va găsi calea mântuirii, în care lumina cea dumnezeiască a cunoaşterii îl va atinge şi unde va ajunge la înţelepciunea cea adevărată, care nu este supusă efemerităţii acestui veac. Sfântul Grigorie însuşi se ruga cu aceste cuvinte: "Doamne, luminează-mi întunericul!". Este strigătul fiecărui isihast în dorul său de a dobândi cunoaşterea cea adevărată, care este dar al lui Dumnezeu. În acest fel se dobândeşte experienţa de negrăit, prin curăţire şi participare a omului la lucrările energiilor dumnezeieşti. Cunoaşterea devine astfel cercare ce nu poate fi dovedită silogistic, ci doar empiric. Ea începe prin credinţă, credinţă care la rândul ei nu se bazează pe cunoaşterea naturală, pe cunoaşterea creaţiei lui Dumnezeu, ci pe ceea ce Palama numeşte "adevărul transmis", adică pe ceea ce Unul din Sfânta Treime ne-a descoperit în formă dumnezeiesc-omenească şi pe ceea ce ne este descoperit de către Duhul prin sfinţii bineplăcuţi Lui".
În articolele următoare voi reveni cu unele fragmente ale acestei conferinţe, care a reuşit să trezească interesul pentru Sfântul Grigorie Palama chiar în locul unde teologia secularizată face cu greu faţă asaltului desacralizării şi izolării discursului teologic.