Ţăranii îşi pot vinde în continuare marfa în pieţe

▲ Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară a luat această măsură întrucât până acum doar 10% dintre producătorii care îşi vând marfa direct în piaţă şi-au înregistrat activitatea la direcţiile sanitar-veterinare ▲ Ţăranii vor trebui să aplice şi să respecte măsurile privind evitarea contaminării produselor primare prin aer, apă şi sol cu deşeuri sau produse medicinale ori veterinare ▲ Singura şansă de supravieţuire a ţăranului român este asocierea în grupuri de producători sau investiţiile în aparatură, adică să devină o societate comercială cu un flux tehnologic controlat ▲

Ordinul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare prin care li se interzicea producătorilor agricoli să-şi mai vândă marfa în afara judeţelor de provenienţă a fost prelungit cu încă aproape şase luni, până la 1 ianuarie 2008. Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară a luat această măsură întrucât până acum doar 10% dintre producătorii care îşi vând marfa direct în piaţă şi-au înregistrat activitatea la direcţiile sanitar-veterinare. Ordinul ANSVSA prevede ca activitatea de producţie şi vânzare directă a produselor să se desfăşoare numai în baza înregistrării sanitar-veterinare pe raza teritorială. Producătorii trebuie să completeze o cerere în care să-şi scrie numele, adresa, produsele pe care vor să le vândă şi locul unde le comercializează. Potrivit Autorităţii Sanitar-Veterinare, aproximativ 2.800 de producători independenţi şi-au declarat până acum activitatea de vânzare. Cei mai mulţi sunt din sectorul laptelui şi al mierii. Obligaţiile producătorilor Ţăranii vor trebui să aplice şi să respecte măsurile privind evitarea contaminării produselor primare prin aer, apă şi sol cu deşeuri sau produse medicinale veterinare etc., precizează ordinul. Trebuie să aibă grijă de măsurile de bunăstare pentru animalele de la care rezultă marfa, trebuie să existe „dotare cu apă potabilă sau apă curată oricând este necesar“ şi trebuie să se asigure că personalul care manipulează produsele este în stare bună de sănătate şi că a fost instruit în ceea ce priveşte regulile generale de igienă. Micii producători trebuie să mai aibă grijă de „evitarea pe cât posibil a contaminării zoonozelor sau agenţilor zoonotici transmisibili la oameni prin intermediul produselor primare“, dar vor trebui să ţină şi o evidenţă cu cantităţile de produse vândute. Mai mult decât atât, ţăranii vor trebui să păstreze şi documentele referitoare la hrana animalelor şi la produsele medicinale de uz veterinar folosite, în cazul în care animalele au fost bolnave şi au urmat un tratament. Cea mai mare penalizare: interzicerea vânzării Ordinul buclucaş care va intra în vigoare în iarnă prevede şi măsuri de penalizare în cazul în care nu au fost respectate normele impuse. Potrivit acestuia, sancţiunile se aplică în cazul în care nu este respectată legislaţia, atât privind igiena produselor, cât şi conformarea la normele de vânzare directă. În cazul în care, la două controale succesive micii producători sunt găsiţi în neregulă, li se va interzice vânzarea directă până la remedierea problemelor descoperite. Legea prevede şi faptul că producătorii trebuie verificaţi cel puţin o dată pe an. Şanse mai mari au grupurile de producători Potrivit legislaţiei emise sau, mai degrabă, „transplantate“ din UE, singura şansă de supravieţuire a ţăranului român este asocierea în grupuri de producători sau investiţiile în aparatură, adică să devină o societate comercială cu un flux tehnologic controlat. Cu alte cuvinte, ori va produce în continuare produse tradiţionale, în cazul acesta urmând să se asocieze şi să facă investiţii în acest sens, ori se modernizează şi investeşte într-o fabrică de procesare. În cazul în care vrea să meargă pe produse tradiţionale, pe care să le vândă şi în alte localităţi decât cea în care au fost produse, ţăranii trebuie să se asocieze şi să cumpere tancuri de răcire a laptelui, instalaţii de muls automate, şi să evite pe cât se poate contactul direct cu laptele sau produsul fabricat.