Târguri pentru iubitorii mărţişoarelor tradiţionale

Tradiţia târgurilor organizate de Mărţişor continuă şi în acest an în Capitală şi în alte oraşe din ţară. La evenimentele organizate de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român participă atât meşteri populari consacraţi, cât şi artişti plastici, studenţi şi creatori de produse handmade care prezintă o ofertă extrem de variată de mărţişoare.

Sărbătoarea mărţi­şo­rului, piatra de hotar dintre iarnă şi primăvară, duce, în aceste zile, paşii grăbiţi ai trecătorilor spre tihna de după zidurile muzeelor etnografice, unde sunt aşternute spre admiraţie şnururile bicolore îngemănate cu migală şi dragoste faţă de tradiţia satului românesc arhaic.

La Bucureşti, două muzee de referinţă care păstrează memoria vie a tradiţiilor vechi organizează în această perioadă târguri de Mărţişor. Astfel, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, între 22 februarie şi 8 martie, se desfăşoară evenimentul „De Mărţişor. Târg cu tâlc...”, aflat sub egida proiectului cultural „Anotimpuri la Muzeul Satului: Primăvara. Sărbătorile tinereţii”. În perioada amintită, vizitatorii sunt poftiți să aleagă pentru cei dragi mărţişoare, atât tradiţionale, creaţie a meşterilor populari, cât şi mărțișoare realizate cu multă imaginaţie de artişti plastici.
De asemenea, Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) organizează în perioada 26 februarie - 1 martie un târg de Mărţişor cu o ofertă foarte variată, de la obiecte handmade, produse tradiţionale româneşti şi până la ceaiuri autohtone. Târgul Mărţişorului de la MNŢR este deschis cinci zile şi este organizat în curtea interioară a muzeului, în intervalul orar 10:00 - 18:00. La eveniment vor participa artişti, designeri, arhitecţi şi meşteşugari care vin cu o ofertă variată: accesorii hand­made, mărţişoare inedite şi preparate tradiţionale româneşti. „În peisajul târgurilor bucureştene, Târgul Mărțişorului de la MNȚR valorifică obiectul handmade, încurajează creativitatea artistică, inovația şi meşteşugul capabil să fie reînnoit cu noi particularități care să comunice prin expresivitate, ima­ginație, simț al umorului semni­ficațiile mai vechi sau mai noi ale mărțișorului. Alături de participanţii invitaţi la târg se numără, ca în fiecare an, şi şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care desfăşoară acţiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilităţi şi sprijin pentru categoriile defavorizate, toţi aceş­tia fiind invitaţi din oficiu, fără selecţie”, informează instituţia muzeală.

Tradiţia târgurilor organizate de Mărţişor este respectată şi în alte oraşe din ţară. La Iaşi, de exemplu, se vor organiza două târguri de acest fel la care vor participa meşteri populari din toate zonele etnografice ale ţării şi din Basarabia. Cele două evenimente organizate la acest sfârşit de săptămână în Piaţa Unirii şi pe pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt de Asociaţia „Art Meşteşugurile Prutului”, respectiv Asociaţia Meşterilor Populari, au o componentă puternic educaţională, în cadrul acestora fiind organizate şi ateliere de creaţie a mărţişoarelor la care participă elevi şi preşcolari de la şcolile şi grădiniţele din Iaşi, cei mici având la dispoziţie şi o scenă unde pot performa şi din punct de vedere muzical.

Mărțișor, Mărțișug sau Marț era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar și la bulgarii și albanezii din Balcani, după cum informează specialiştii în etnografie de la MNŢR. Mărţişorul proteja împotriva bolilor și a nenorocului şi era purtat la început legat de mână, iar mai târziu în piept sau la gât.