Teze de doctorat despre folosirea erminiei niptice în Studiul biblic
La Facultatea de Teologie Ortodoxă din București au fost susținute public marți, 14 iulie, două teze de doctorat în domeniul Studiului Noului Testament cu teme inspirate din Evanghelia după Sfântul Apostol Ioan: viața veșnică și conceptul „lumea”. Elaborate sub îndrumarea părintelui prof. dr. Constantin Coman, cele două lucrări sunt contribuții la dezvoltarea teologiei biblice românești, precum și la folosirea erminiei niptice, a părinților filocalici sau duhovnicești, în cadrul discursului teologic al Sfintelor Scripturi.
Prima teză susținută public marți, 14 iulie, a fost cea a doctorandului Ioan Sergiu Lungu, cu tema: „Viața veșnică în Evanghelia după Ioan. Erminia părinților niptici”. Autorul a explicat că intriga de la care a plecat a fost că această temă este prezentată în majoritatea manualelor de Teologie dogmatică la final, fiind asimilată Eshatologiei generale. Constatând acest lucru, a demonstrat că viața veșnică nu este o realitate exclusiv de la sfârșitul veacurilor, din eshaton, ci este o preocupare permanentă a părinților duhovnicești, trezvitori sau niptici care se străduiesc să se împărtășească de ea încă din timpul vieții trupești. De asemenea, doctorandul a explicat că la Evanghelistul Ioan viața veșnică este o realitate care se descoperă aici și acum omului, iar ea este mai mult decât viața biologică sau trupească, fiind exprimată ca viața adevărată, nemuritoare sau veșnică. De asemenea, în cadrul prezentării, autorul tezei a susținut și importanța recursului la părinții niptici, la experiența acestora, arătând continuitatea dintre discursul biblic și experiența membrilor Bisericii, a monahilor și a credincioșilor care se împărtășesc de viața veșnică prin tainele și slujbele Bisericii, dar și prin rugăciune și nevoință.
A doua teză de doctorat a avut tema „Kosmos în Evanghelia după Ioan în erminia părinților niptici” și a fost susținută de doctorandul Paul Daniel Cățoi.
Lucrarea a pornit de la reflexul general existent în cosmologia ortodoxă, care descrie lumea - creația lui Dumnezeu, numai în termeni pozitivi teologici, neluând în seamă tensiunea care există între lume, ca proiecție a creației autonome și emancipate, și Dumnezeu Care este Creatorul ei și prin aceasta și Stăpânul legitim.
Autorul a arătat că atât textul biblic despre lume, cât și erminia niptică plasează sintagma „lumea aceasta” la nivelul lăuntric al omului. „Lumea aceasta” este un duh, o logică interioară a omului, care îl determină să se comporte ca fiind propriul său dumnezeu. De aici decurge și strădania nipticilor de a se lupta înlăuntrul lor cu lumea sau cu chipul lumii acesteia, care înseamnă un mod de viețuire biologic, trupesc, în izolare față de Dumnezeu.
Autorul a punctat, în raport cu lumea, rolul spiritualității ortodoxe: „Spiritualitatea Răsăriteană a refuzat sistematic ritmul lumesc al evenimentelor, întrucât a propus întotdeauna soluții total diferite sau a avut reacții decalate, refuzând să se alinieze duhului și culturii lumești. De aceea, există o inadecvare a Tradiției Bisericii la ritmul lumesc”.
Comisiile care au acordat celor doi candidați titlul de doctor în teologie au fost prezidate de pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București și au fost formate din: pr. prof. dr. Vasile Mihoc, pr. prof. dr. Stelian Tofană, pr. prof. dr. Constantin Coman, pr. prof. dr. Constantin Preda, pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, pr. conf. dr. Ilie Melniciuc-Puică.