Tinereţea revistelor culturale ieşene
Iaşii au fost întotdeauna o pepinieră de producţii literare, încă din timpul paşoptiştilor unionişti. Unele publicaţii născute la Iaşi s-au mutat apoi la Bucureşti, altele s-au stins, dar generaţiile următoare au dezvoltat proiecte noi. „Convorbirile literare", care au trecut de un veac şi jumătate, rămân simbolul presei culturale ieşene şi fac şi astăzi istorie în cultura naţională. Însă în anii din urmă au fost lansate noi iniţiative publicistice, ai căror fondatori fac parte din generaţia optzeciştilor.
Scriptor, revistă patronată de Editura Junimea, a ajuns în al patrulea an de activitate. Directorul fondator şi coordonator al publicaţiei este poetul Lucian Vasiliu. Colegiul redacţional este alcătuit din scriitori ieşeni din cercul Junimea 90, dar şi din scriitori bucureşteni, clujeni şi din Chişinău sau din alte ţări ale lumii: Germania, Franţa, Cehia, China, SUA.
Am primit recent numărul 3-4 (39-40), martie-aprilie 2018. În cele 144 de pagini ale revistei cititorului i se oferă un conţinut bogat şi diversificat: poezie, proză, eseu, interviuri, recenzii şi prezentări de carte, comentarii, traduceri, cronici. Semnează autori cunoscuţi: Ştefan Afloroaiei, Nicolae Busuioc, Ioan Buduca, Codrin Liviu Cuţitaru, Florin Cântec, Traian Diaconescu, Nicu Gavriluţă, Ioan Holban, Cristina Hermeziu, Grigore Ilisei, Ion Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Stelian Ţurlea, Eugen Uricaru ş.a. Acest număr al revistei este ilustrat cu pictură de Traian Mocanu.
Expres cultural (director fondator şi coordonator: Nicolae Panaite), revistă literară de format A3 cu 24 de pagini, a intrat în cel de-al doilea an. Primul număr din 2018 se deschide cu poezia lui Nichita Stănescu „Către Eminescu". Poetul naţional este omagiat şi de acad. Alexandru Zub („Eminescu în spaţiul istoriei", p. 2) şi de directorul publicaţiei („În ianuarie...", p. 3). Reţin atenţia eseuri interesante despre Caragiale, jurnalul de călătorie al lui Florin Faifer la Istanbul, poezie, texte de istorie literară. În paginile de mijloc ale revistei, Theodor Codreanu publică „O nouă poezie imnică", în care face o analiză a operei poetice a lui Nicolae Ionel şi propune o situare a acesteia în spaţiul literaturii române de ieri şi de azi. Cu 52 de volume publicate, poate prea puţin cunoscut publicului larg, autorul ieşean, remarcat de Alexandru Paleologu, apreciat de critica literară (Marin Mincu, Gheorghe Grigurcu, Lucia Cifor ş.a.), este considerat de Theodor Codreanu un scriitor original, care prin poezia bucuriei imnice, neadaptată la textualismul postmodernist, intră în filonul marii poezii româneşti: „Nicolae Ionel este printre cei puţini care s-au apropiat de spusele lui Eminescu: Şi eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om, inimă pe care a purtat-o şi Iisus în trecerea prin lumea de jos".
Prin emulaţiile culturale susţinute de tinerele reviste literare, Iaşii îşi menţin combustiile intelectuale şi artistice la un nivel demn de blazonul tradiţiilor cunoscute.