Tradiţie de Sfântul Trifon la Bordeştii de Jos, Vrancea

Potrivit Tradiţiei Bisericii Ortodoxe, cu ocazia prăznuirii Sfântului Mucenic Trifon, în mai multe biserici din ţară au loc slujbe speciale. Acestea se fac pentru ţarini (holde), vii şi grădini, când se întâmplă a fi stricate de sălbăticiuni sau de alte vietăţi ca: lăcuste, gândaci şi omizi. În unele sate, aceste rugăciuni se fac pe câmp sau la casele gospodarilor.

La sărbătoarea Sfântului Mucenic Trifon, credincioşii din Bordeştii de Jos obişnuiesc să cheme preotul la casele lor şi, rugându-se lui Dumnezeu, să ceară ajutor ca în noul an ogoarele să fie ferite de gândaci, lăcuste şi de toate jivinele. Practica este ca, pe masa unde se slujeşte, cei ai casei să aducă crenguţe din toate soiurile de pomi fructiferi pe care îi au în livadă, pene de la păsări şi seminţe sau boabe de la toate plantele care se vor sădi în pământ în noul an. Acestea vor fi binecuvântate cu agheasmă spre a fi ferite de rozătoare. De asemenea, în caz că rugăciunile sunt însoţite de Sfinţirea cea Mică a Apei, cu agheasma din această zi se stropeşte casa prin colţuri şi unghere, acolo unde apar furnici, gândaci sau gâze şi purici, ca Dumnezeu să le stârpească şi să le alunge. "În vechime, povestesc preoţii mai bătrâni, slujbele se făceau din casă în casă. Abia dacă dovedea în câteva zile să termine îndatoririle. Acum, odată cu venirea vremurilor acestora mai moderne, abia dacă mai numeri pe degetele de la o mână familiile care fac slujbă de "Trif", căci aşa se zice la noi la ţară. Acum, oamenii nu mai cer ajutorul lui Dumnezeu pentru a-i feri de rele, ci aleargă la magazin spre a cumpăra soluţii chimice ca să stârpească dăunătorii, deşi conştientizează că acest lucru se prezintă ca un panaceu doar pentru moment, căci după pieirea puterii soluţiei respective, gândacii reapar", ne-a mai spus părintele Muscalu. După Sfânta Liturghie, aprinzându-se candela de la icoana Sfântului Trifon sau, dacă această icoană nu este reprezentată pe catapeteasmă, doar candela cea de la icoana hramului, preotul ia untdelemn şi Agheasmă Mare de la Bobotează şi stropeşte în chipul crucii ţarina sau via, sau grădina, sau casa unde săvârşeşte slujba. "Prin rugăciunile pe care le facem, trebuie să înţelegem cu toţii, noi nu blestemăm jivinele care sunt enumerate în text, deşi numele lor sunt invocate, căci şi acestea sunt creaturi ale lui Dumnezeu, lăsate să trăiască pe pământ alături de oameni, ci pe diavolul care stă în spatele acţiunii lor pernicioase şi care este adevăratul pricinuitor a tot răul. Aceste rugăciuni sunt un fel de molitfe, cum sunt cele ale Sfântului Vasile cel Mare, spre exemplu, şi care sunt mai cunoscute de oameni, dar cele ale Sfântului Trifon se îndreaptă împotriva insectelor", ne-a explicat părintele Cristi Muscalu, de la Parohia Bordeştii de Jos, judeţul Vrancea, unde se păstrează această tradiţie.