Transhumanţa carpatică, demersuri pentru a intra în patrimoniul UNESCO
Transhumanţa carpatică, parte a vieţii pastorale tradiţionale, a intrat în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, acesta fiind un prim pas pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO în cadrul unui dosar multinaţional la care participă 10 state. În urma unui demers asemănător făcut de Italia, Austria și Grecia, transhumanţa din zona mediteraneeană şi a Alpilor a fost trecută anul trecut pe lista UNESCO.
Documentul de înscriere a transhumanţei carpatice în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experţi din Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, specialişti din Agenţia Naţională a Zonei Montane, organism aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Pe parcursul documentării s-a făcut o inventariere a practicanţilor activi ai transhumanţei, care au fost puși în legătură cu experţi din comisia care se ocupă de Patrimoniul Cultural Imaterial, în vederea formulării de propuneri de protejare şi conservare a păstoritului în Carpați. „Conservarea acestui fenomen încă viu va permite transmiterea către noile generaţii a unui bagaj extrem de complex de practici, cunoştinţe şi ritualuri pastorale legate de relaţia om-animal-natură”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.
Potrivit documentului, transhumanţa, adică deplasarea sezonieră a turmelor de oi între vale (unde stau iarna) și munte (unde stau vara), se mai practică în România în următoarele zone: Muscel, Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Covasna, Săcele-Braşov, Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Perişani, Mărginimea Sebeşului, Vrancea, Nucşoara, depresiunea Petroşani şi depresiunea Sângeorz Băi. „Înscrierea elementului cultural în Patrimoniul Cultural Imaterial Naţional este doar un prim pas, procesul de înscriere a transhumanţei carpatice în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO fiind de asemenea demarat, în cadrul unui dosar multinaţional la care participă 10 state”, informează reprezentanții MADR.
Transhumanţa carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic şi ecologic ce a determinat, de-a lungul timpului, schimbul de elemente culturale între indivizi şi comunităţi, apariţia de drumuri comerciale, înfiinţarea de noi aşezări, crearea de toponime şi antroponime. Reprezentanţii MADR mai susţin că evidenţierea dimensiunii culturale a păstoritului transhumant creează premisele necesare pentru o mai bună punere în valoare a produselor stânei. De asemenea, însoţirea turmelor în transhumanţă poate constitui o experienţă turistică inedită, iar stâna poate deveni un obiectiv căutat de amatorii unor experiențe de călătorie neobișnuite.
(Cristina Zamfirescu)