Traumele violenței, subiectul fierbinte al ediției FILIT 2023

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 25 Octombrie 2023

La Iași s-a desfășurat, zilele trecute, cea de-a 11-a ediție a Festivalului de Literatură și Traducere, apreciat de scriitorii și de presa culturală din întreaga lume ca fiind cel mai important de acest profil din sud-estul Europei. Anvergura manifestărilor care se desfășoară an de an sub umbrela FILIT este dată și de notorietatea profesio­niștilor din domeniul cultural inter­na­țional - scriitori, editori, jurnaliști, traducători.

Guzel Iahina, Eric-Emmanuel Schmitt, Markus Zusak, Burhan Sönmez și Mircea Cărtărescu au fost cei cinci oaspeți speciali, protagoniști ai dialogurilor culturale desfășurate în cadrul Serilor FILIT, cele mai așteptate evenimente ale festivalului. Organizate în sala Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași și moderate de jurnaliștii Marius Constantinescu, Ioana Bâldea Constantinescu, Mirela Nagâț și de poeții Robert Șerban și Radu Vancu, cele cinci Seri FILIT au adunat sute de iubitori de literatură în sala teatrului ieșean devenit neîncăpător. 

Dincolo de detaliile inedite despre scrierile fiecăruia dintre invitați, au suscitat un interes major în rândul publicului teme foarte actuale - războiul, autoritarismul, fanatismul religios, traumele violenței și felul în care literatura devine un filtru al unei lumi bântuite de tulburări și de agresivitate și, așa cum aprecia autoarea Lilia Calancea, „un mod de a ne ajuta să rămânem oameni”. Cu această ocazie, scriitoarea rusă Guzel Iahina a povestit publicului ieșean despre schimbările care se produc în mințile oamenilor într-un stat autoritar și de formele de autoprotecție la care recurg. Despre radicalizare și despre felul în care religia este aservită unor scopuri care nu au nici o legătură cu credința a vorbit Eric-Emmanuel Schmitt, care a subliniat că „fanaticul e cel care refuză îndoielile”. Iar Burhan Sönmez, scriitor turc de origine kurdă, trecut prin chinurile pușcăriei politice ale regimului autoritar de la Ankara, s-a declarat adeptul rezistenței pașnice, explicând că violenței nu trebuie să-i răspunzi cu violență.