Trei buletine de vot, trei urne
Primarii împreună cu prefecţii sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, vor asigura dotarea secţiilor de votare cu câte trei urne, câte una pentru fiecare tip de buletin de vot, pentru cele două scrutine din 26 mai, se arată într-o decizie adoptată de Biroul Electoral Central. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia, precizează BEC.
Secţiile de votare din ţară vor avea o singură urnă specială. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor, a mai hotărât BEC.
Cererile pentru urna specială, indiferent dacă sunt pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendumul naţional, se fac, potrivit legii, după o anumită procedură. Astfel, pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul.
Echipa care se deplasează cu urna specială va lua buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum, corespunzătoare cererilor aprobate.
Potrivit Barometrului de Opinie Publică al Academiei Române, realizat de Inscop Research, în perioada 12 aprilie - 3 mai, peste 39% din români s-ar prezenta „sigur” la vot la alegerile europarlamentare. La întrebarea privind exprimarea intenţiei de vot, pe o scală de 1 la 10, în care 1 înseamnă „sigur nu voi vota”, iar 10 „sigur voi vota”, 39,2% s-au exprimat cu „sigur voi vota”, iar 11% cu „sigur nu voi vota”.
În ceea ce priveşte referendumul din 26 mai, 59% sunt de acord cu convocarea acestuia, 23,8% nu sunt de acord, 17,2% - nu ştiu, nu răspund, iar 60,5% spun că se vor prezenta.
Românii sunt chemaţi duminică, 26 mai, la urne şi vor primi trei buletine de vot: unul pentru a-şi vota reprezentanţii în Parlamentul European şi două (câte unul pentru fiecare întrebare), pentru a răspunde cu „Da” sau „Nu” la cele două întrebări stabilite pentru referendumul pe tema justiţiei:
„1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Referitor la Parlamentul European (PE), reamintim că aceasta este singura instituţie a Uniunii Europene (UE) aleasă în mod direct.
Alocarea mandatelor, aşa cum specifică tratatele europene, ia în considerare mărimea populaţiei din fiecare stat, ţările mai mici obţinând, totuşi, mai multe locuri decât ar rezulta din calculul proporţional. În legislatura 2014- 2019, numărul de europarlamentari pe state a variat de la 6 în Malta, Luxemburg şi Cipru până la 96 în Germania, potrivit https:// europa.eu.
Potrivit documentului „Alegeri europene 2019”, publicat de Direcţia Generală de Comunicare a Parlamentului European, dacă acum în PE sunt 751 de eurodeputaţi, după Brexit numărul acestora se va reduce la 705. Dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în PE. După redistribuire, România va avea 33 de membri, în creştere cu 1 faţă de legislatura 2014-2019.
Deputaţii din Parlamentul European nu au doar capacitatea să contureze şi să decidă noua legislaţie, ci votează acorduri comerciale, examinează instituţiile UE şi cum sunt cheltuite taxele contribuabililor europeni, în plus pot lansa anchete. Parlamentul se reuneşte în cadrul a 12 sesiuni plenare anuale pentru a vota legislaţia UE şi pentru a adopta o poziţie faţă de chestiuni politice.