Treisprezece produse tradiţionale româneşti vor fi protejate în Uniunea Europeană

▲ Oficiul Naţional de Produse Tradiţionale şi Ecologice (ONPTE) a demarat întocmirea documentaţiei pentru obţinerea protecţiei în Uniunea Europeană pentru un număr de 13 produse tradiţionale româneşti, între care cârnaţii de Pleşcoi şi covrigii buzoieni, a declarat Lucia Romanescu, directorul executiv al Oficiului Naţional de Produse Tradiţionale şi Ecologice ▲

Produsele tradiţionale româneşti vor fi protejate în arealul Uniunii Europene, în sensul că nu vor putea fi produse de altcineva afară de români, decât cu derogare din partea celor care deţin licenţa de producere a respectivelor produse. Pentru aceasta, au fost demarate deja procedurile la organismele internaţionale. „Am demarat întocmirea documentaţiei pentru 13 produse româneşti, între care cârnaţii de Pleşcoi, brânza de Brăila, telemeaua de Negrilica, covrigii buzoieni şi cei braşoveni, dar şi pentru pâinea cu cartofi specifică Covasnei“, a spus Lucia Romanescu. De asemenea, directorul Oficiului a precizat că avem anumite sortimente de brânză maturate în peşteri, cum ar fi cea de Năsal şi de Ţaga, care aparţin companiei Napolact şi care ar putea obţine protecţie la nivel european. Aceasta a precizat că pentru începerea demersurilor de protejare a acestor produse în UE cel mai greu lucru este legat de asocierea tuturor producătorilor care vor să îşi protejeze un anumit produs tradiţional. „Producătorii pot primi această protecţie doar dacă se asociază. Noi îi ajutăm la oficiu să întocmească documentaţia în baza reglementărilor europene, iar ulterior Ministerul Agriculturii este cel care solicită protecţia la nivel european, după ce produsul a trecut de perioada de opoziţie, când poate fi contestat de alţi producători şi obţine atestarea naţională“, a precizat directorul executiv al Oficiului. După depunerea documentaţiei, UE are la dispoziţie un termen limită de 12 luni pentru analiza dosarului şi emiterea unei decizii, fie de protecţie, fie de respingere a unui produs sau de completare a unor documente. „Produsele tradiţionale protejate în UE deţin un timbru specific care atestată calitatea produsului, procesul tehnologic şi controlul permanent al calităţii acestui produs. Europenii obişnuiţi cu acest sistem de proiecte apreciază gustul produselor tradiţionale româneşti, dar se uita şi la existenţa timbrului de protecţie“, a adăugat Romanescu. Protecţie pentru produse şi pentru animale Potrivit sursei citate, producătorii români ar trebui să îşi protejeze nu numai produsele obţinute, ci şi animalele. „Cred că ar trebui să ne protejam anu-mite specii de animale, cum ar fi bivolul sau găina cu gât golaş, dar şi apele minerale, plantele medicinale sau ciupercile. Multe state ale UE fac acest lucru cu specii de plante şi animale care cresc într-un anumit areal şi cred că ar trebui să facem şi noi acest lucru“, a subliniat directorul executiv al Oficiului Naţional de Produse Tradiţionale şi Ecologice. Până la această dată, România a reuşit să intre în etapa finală de protejare în UE cu un singur produs, magiunul natural de prune Topoloveni, fabricat după o reţetă tradiţională atestată din anul 1914. Magiunul de Topoloveni va fi primul produs românesc care va avea indicaţie geografică protejată, ceea ce înseamnă că nici un alt fabricant din lume nu va avea voie să fabrice sub această denumire. În cadrul celei de-a 14-a ediţii a expoziţiei internaţionale în domeniul produselor şi echipamentelor din domeniul agriculturii şi al zootehniei, „IndAgra Farm“, sunt prezenţi 15 producători de produse tradiţionale, într-un pavilion dedicat exclusiv lor.