Tundere în monahism la Mănăstirea Ghighiu

În biserica Mănăstirii Ghighiu, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu un sobor de preoţi, au săvârşit joi seara, tunderea în monahism a sorei Maria Lupaşcu, care a primit, ca nume de călugărie, Cipriana. La slujba tunderii a participat şi stavrofora Eupraxia Neacşu, stareţa Mănăstirii Ghighiu, împreună cu obştea de maici.

 

"Călugăria, mai ales în vremurile noastre, este în primul rând un act de iubire faţă de Dumnezeu, dar în acelaşi timp şi un act de curaj. În aceste vremuri tulburi oamenii caută în general foarte multă libertate. Ori, cineva care îşi asumă în mod liber ascultarea, arată că iubeşte pe Dumnezeu pentru că ascultarea este expresia cea mai înaltă a iubirii pe care o avem faţă de Dumnezeu, şi de aceea trebuie apreciat un monah şi trebuie ajutat prin rugăciuni, prin sfaturi şi prin tot ceea ce poate face atât comunitatea respectivă, adică obştea monahală, cât şi comunitatea credincioşilor, care este Biserica întreagă. Noi trebuie să ne bucurăm împreună cu cei care se bucură şi să plângem împreună cu cei care plâng, după cum a spus Sfântul Apostol Pavel, şi să ne rugăm în faţa unei astfel de ascultări, pe care doresc să o împlinească. După cum spune una din rugăciunile de la tunderea în monahism, nu cele făgăduite aduc mântuirea monahului respectiv, ci împlinirea acelor făgăduite. Monahul trebuie să stăruie permanent pentru a împlini cele trei voturi monahale; de aceea, lupta lui nu este de o zi, de o lună sau de câteva ceasuri, ci este o luptă permenentă până la sfârşitul vieţii lui", ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei.