UE are un plan de 2.000 de miliarde pentru stabilizarea financiară

▲ Şefii de stat şi de guvern ai UE au stabilit un plan de stabilizare a pieţelor financiare, care presupune naţionalizarea băncilor aflate în dificultate şi garantarea schimburilor interbancare ▲ Liderii europeni au afirmat, cu aceeaşi ocazie, necesitatea înfiinţării unui sistem financiar mondial pentru a evita alte asemenea crize pe viitor ▲

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat în unanimitate planul de acţiune pentru stabilizarea pieţelor financiare. Planul presupune naţionalizarea băncilor aflate în dificultate, garantarea schimburilor interbancare şi injectarea în circuitul financiar a peste 2.000 de miliarde de euro. Cehia, adeptă a politicilor liberale, a ridicat unele obiecţii faţă de intervenţia statului în politicile economice. Europenii au convenit să ceară, până la sfârşitul anului, organizarea unui summit mondial dedicat unei reforme globale a sistemului financiar. Iniţiativa Uniunii Europene consti-tuie, totodată, un mijloc de presiune asupra Sta-telor Unite pentru a de-termina Washingtonul să se alăture proiectului. Uniunea Europeană consideră Statele Unite în mare măsură responsabile de declanşarea crizei actuale prin refuzul siste-matic de a înăspri controlul asupra pieţelor finan-ciare. O reformă a sistemului financiar mondial Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, reuniţi, miercuri, la Bruxelles în Consiliul European de toamnă, au evi-denţiat nevoia de refondare a sistemului financiar mondial, ca urmare a cri-zei financiare profunde ce se face simţită în întreaga lume. „În cadrul discuţiilor din această seară, a fost subliniată nevoia de a merge mai departe decât măsurile de urgenţă pe care le-am luat deja. Trebuie să refondăm sistemul financiar internaţional. Am convenit că nu vrem ca, pe viitor, aceleaşi cauze să producă aceleaşi efecte“, a declarat preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Nicolas Sarkozy, într-o conferinţă de presă orga-nizată miercuri seara la Bruxelles, la încheierea primei zile a summitului european din 15-16 octombrie. În opinia liderului francez, noul sistem care va rezulta va trebui să fie „un nou capitalism fondat pe valori care să menţină finanţele în slujba întreprinderilor şi a cetăţenilor, şi nu invers“. Dat fiind faptul că actuala criză a izbucnit în Statele Unite, acestea poartă o mare responsabilitate în asigurarea că astfel de situaţii nu se vor mai repeta. În întâlnirea pe care Sarkozy şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, o vor avea sâmbătă, la Camp David, cu preşedintele american George W. Bush, cei doi vor avea grijă să îi reamintească acest lucru şi să apere poziţia Europei. Liderii europeni au discutat şi convenit asupra necesităţii organizării unui summit internaţional privind criza financiară, la care să ia parte marile puteri economice ale lumii (G8) şi economiile emergente. Potrivit lui Sarkozy, acest summit ar putea avea loc chiar luna viitoare, în noiembrie, la New York, „acolo unde a început totul“. Un alt aspect al crizei financiare, discutat de şefii de stat şi de guvern, este cel referitor la supravegherea viitoare a pieţelor financiare. Dar, deşi mai toate statele cer îmbunătăţirea supravegherii, între Cei 27 par să existe divergenţe asupra gradului de supraveghere a pieţelor financiare. În timp ce unii lideri (printre care şi Sarkozy şi Barroso) doresc crearea unui organism de supraveghere la nivel european, alţii nu doresc să se vorbească decât cel mult despre o coordonare între autorităţile naţionale de supraveghere. Preşedintele român Traian Băsescu a exprimat foarte clar poziţia Bucureştiului, el declarând înainte de plecarea la Bruxelles că România va respinge „energic“ ideea creării unui sistem de autoritate unică, la nivelul Europei, de supraveghere a băncilor. „România va respinge energic această formulă. Atât Constituţia, cât şi legislaţia românească fac din Banca Naţională a României singura structură responsabilă de gestionarea sistemului bancar naţional. Nu avem nevoie de un tutore din acest punct de vedere“, a declarat Traian Băsescu. Bursele, din nou în scădere Pieţele financiare asiatice au revenit ieri în cădere liberă după un nou acces de panică provocat de prăbuşirea pieţelor de pe Wall Street, în condiţiile în care europenii insistă pentru convocarea unui mare summit mondial pentru reformarea sistemului financiar, transmite AFP. Bursa de la New York a cunoscut miercuri cea mai proastă şedinţă din ultimii 20 de ani, pe o piaţă panicată de deterioarea perspectivelor economiei americane, aflată deja pe pragul unei recesiuni. Indicele principal Dow Jones a încheiat şedinţa în cădere cu 7,87 procente. Bursele europene au încheiat şi ele, miercuri, în scădere semnificativă. Panica s-a răspândit ieri şi la Bursa de la Tokyo, indicele Nikkei era în cădere cu 9,76% la ora 04:30 GMT, după ce, anterior, pierderile au trecut pentru scurt timp de pragul de 10 procente.