UE regândeşte politica în domeniul imigraţiei

▲ Comisia Europeană a anunţat că are în vedere o regândire radicală a politicii privind imigraţia, în aşa fel încât să poată fi acoperit deficitul de forţă de muncă, provocat de o populaţie în curs de îmbătrânire ▲ La 23 octombrie, comisarul european Franco Frattini va înainta primele două proiecte legislative - o directivă-cadru privind drepturile socio-economice ale lucrătorilor veniţi din ţări terţe şi o directivă privind acceptarea imigranţilor înalt calificaţi ▲

Imigraţia legală trebuie privită ca un fenomen inevitabil al lumii actuale, şi nu ca o ameninţare, iar pentru Uniunea Europeană ea constituie chiar un avantaj în condiţiile riscului scăderii populaţiei apte de muncă în următoarele decenii în Europa, a declarat comisarul european pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, în discursul rostit în cadrul Conferinţei la nivel înalt privind imigraţia legală de la Lisabona. „Trebuie să ţinem cont mai mult de statistici, care arată că 85% din forţa de muncă necalificată din lume ajunge în Uniunea Europeană şi numai 5% în SUA, în timp ce 55% din lucrătorii calificaţi merg în SUA şi numai 5% către UE. Trebuie să reuşim schimbarea acestor statistici printr-o nouă viziune, care implică adoptarea de noi instrumente de acţiune“, a spus Frattini. El a ţinut să remarce că în anul 2050 o treime din populaţia UE - populaţie totală care a depăşit deja 490 de milioane de locuitori - va fi formată din persoane în vârstă de peste 65 de ani, ceea ce va însemna că populaţia aptă de muncă şi cea efectiv ocupată în UE se va reduce. În aceste condiţii, imigraţia legală joacă un rol important pentru economia UE, în special în ce priveşte lucrătorii calificaţi necesari în statele membre şi sectoarele confruntate deja cu un deficit de ofertă de forţă de muncă. Germania, Italia şi Ungaria au populaţii îmbătrânite şi au cea mai mare nevoie de imigranţi Europa trebuie să concureze împotriva Australiei, Canadei şi SUA, dar şi puterilor emergente din Asia, a avertizat Frattini, în opinia căruia Germania, Italia şi Ungaria - cu populaţii îmbătrânite - sunt ţările care au cea mai mare nevoie de imigranţi. După cum a menţionat Frattini, Comisia Europeană a prezentat, în proiectul său privind migraţia legală, publicat în decembrie 2005, mai multe propuneri realiste pentru structurarea unei politici comune eficiente în acest domeniu. La 23 octombrie, comisarul european Franco Frattini va înainta primele două proiecte legislative - o directivă-cadru privind drepturile socio-economice ale lucrătorilor veniţi din ţări terţe şi o directivă privind acceptarea imigranţilor înalt calificaţi. Acestea vor fi urmate, în decembrie 2008, de directiva privind acceptarea lucrătorilor sezonieri. Numărul rezidenţilor din UE proveniţi dintr-o ţară terţă era, în ianuarie 2006, de 18,5 milioane de persoane, a continuat oficialul european, ceea ce înseamnă circa 4% din populaţia totală a Uniunii. O mare parte dintre aceşti imigranţi vin din Africa, şi de aceea, Europa şi Africa ar trebui să pună în aplicare angajamentele politice asumate în acest domeniu, prin valorificarea rolului diasporei şi elaborarea unor principii aferente procedurilor de repatriere a imigranţilor ilegali. „Este necesar un angajament pe termen lung al tuturor părţilor. Trebuie să avem mereu în vedere că nu există alternativă la conlucrare, întrucât nici un stat membru al UE nu poate trata de unul singur această provocare“, a subliniat în încheiere comisarul european Franco Frattini. Cartea albastră a UE Comisarul european a mai spus că modul european tradiţional în care imigraţia e privită ca o lume a „tristeţii şi pierderii“ trebuie înlocuit cu o abordare în care imigraţia nu e percepută drept o ameninţare, ci drept un câştig şi un fenomen inevitabil al lumii de azi. Lucrătorii migranţi - a mai spus Franco Frattini - sunt o parte crucială a strategiei Uniunii Europene în domeniul concurenţei, dar potenţialul lor nu va putea fi atins pe deplin dacă nu li se oferă şansa de se integra în economia în care muncesc şi în ţara care îi găzduieşte. Ca primă măsură practică, Comisia Europeană urmează să propună introducerea unei „cărţi albastre“, care să le permită lucrătorilor migranţi calificaţi să facă cerere pentru permise de rezidenţă cu durata de doi ani şi cu posibilitatea prelungirii. O altă măsură s-ar putea concretiza în înfiinţarea, de către Uniunea Europeană, a unui centru de informare în statul Mali, din vestul Africii. Prin acest centru, localnicii şi-ar putea căuta locuri de muncă în Franţa şi Spania. Conştient totuşi că pentru statele membre chestiunea imigraţiei şi a locurilor de muncă este extrem de delicată, Franco Frattini a subliniat că deşi doreşte o nouă abordare a imigranţilor calificaţi, faţă de imigraţia ilegală în Uniunea Europeană, politica ar trebui să fie cea de toleranţă zero.