Ultima parte a Canonului Mare la Catedrala Patriarhală
Joi, 18 martie, la Catedrala Patriarhală a fost săvârșită slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia s-a încheiat rânduiala specială a citirii Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul de la începutul Sfântului şi Marelui Post. Slujba a fost oficiată de un sobor restrâns condus de părintele Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. Irmoasele şi stihurile Canonului Mare a fost interpretate de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, condusă de pr. conf. univ. dr. Stelian Ionaşcu, răspunsurile de strană în timpul slujbei Pavecerniţei fiind oferite de slujitori ai sfântului lăcaş.
La finalul slujbei Pavecerniței Mari, părintele arhimandrit Clement Haralam a rostit un cuvânt de învățătură despre folosul postului pentru viața trupească și sufletească a omului: „În vremea postului, organismul omului, având ceva mai puțin de lucru, se odihnește, se reface, își recapătă puterile trupești. Așadar, astăzi, când s‑au înmulțit bolile, omenirea are nevoie de post, mai mult ca altădată. Dar omul nu este numai trup, ci este și suflet, iar postul rânduit de Biserică nu are în vedere atât sănătatea trupului, cât pe cea a sufletului. Lăcomia pântecelui nu îmbolnăvește numai trupul, ci chiar și sufletul. Lăcomia este izvorul tuturor relelor. De aceea, Sfântul Ioan Scărarul spune că stăpânul patimilor este gâtlejul pântecelui. Desfătarea și trândăvia sunt fiice bune ale îmbuibării, iar iubirea de bani, nedreptatea, minciuna și toate celelalte patimi sunt omorâtoare de suflet. Cum să scăpăm de toate acestea ne învață postul. Prin post dăm lovitura de moarte îmbuibării, care este rădăcina tuturor relelor, iar dacă rădăcina este tăiată, se usucă și ramurile. Postul însănătoșește nu numai trupul, dar și sufletul, și nu numai taie răul din rădăcină, ci ajută la săvârșirea faptelor bune, la creșterea virtuților”.
De asemenea, părintele arhimandrit Clement Haralam a vorbit și despre chemarea de a înmulți rugăciunea și milostenia în vremea Postului Mare.
„Rugăciunea este oxigenul vieții sufletești. Așa cum trupul moare, dacă nu are oxigen, tot așa și sufletul nu poate trăi fără rugăciune. De aceea, rugăciunea este numită înălțarea minții către Dumnezeu și convorbirea omului cu Dumnezeu. Ca să se poată înălța către Dumnezeu, mintea trebuie să aibă mare agerime și sprinteneală, dar când avem stomacul plin, se îngreuiază nu numai trupul, ci și sufletul, iar mintea se obosește sau chiar se întunecă. Pe când mintea postitorului este limpede, sprintenă și se înalță ușor la Dumnezeu prin rugăciune. Rugăciunea unită cu postul devin o putere despre care Mântuitorul spune că este armă nebiruită împotriva diavolilor. Tot așa de folositoare este și milostenia. Dacă rugăciunea este semnul dragostei către Dumnezeu, atunci milostenia este semnul deplin al dragostei față de aproapele. Dar cine poate face ușor milostenie? În nici un caz cel lacom. Pe când cel ce duce o viață cumpătată cu post și înfrânare, mulțumindu‑se cu mai puțin, are de unde să dăruiască și celor săraci și lipsiți, dovedind astfel că nu este robul pântecelui și nici indiferent față de cei lipsiți de ajutor din jurul său”, a spus Marele Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.
Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul va fi rostit integral în cadrul primei Denii din Sfântul şi Marele Post, cunoscută şi ca „Denia Canonului Mare”. Această slujbă de dimineaţă (Utrenie) se va săvârşi, după rânduiala tipiconală specifică perioadei Postului Mare, în seara zilei de miercuri din a cincea săptămână a Postului Mare, anul acesta fiind în data de 14 aprilie.