Un an de realizări importante la Catedrala Mântuirii Neamului
Anul 2013 a însemnat pentru Catedrala Mântuirii Neamului împlinirea unor etape importante din edificarea viitorului lăcaş de rugăciune, simbol al unităţii în credinţa apostolică ortodoxă a poporului român. În primăvară, a fost terminată la roşu infrastructura lăcaşului alcătuită din radierul casetat şi subsolurile 3, 2 şi 1. De asemenea, în toamnă, s-au început lucrările de construcţie la suprastructura viitoarei Catedrale patriarhale.
La sfârşitul lunii aprilie 2013, şantierul Catedralei Mântuirii Neamului se vedea ca un uriaş furnicar. Numeroase utilaje şi echipele de muncitori lucrau la finalizarea plăcii de beton de la cota 0, ce a încheiat subsolul 1 al edificiului, precum şi întreaga infrastructură a catedralei. Structura de rezistenţă cuprinde următoarele elemente: radierul casetat, subsolurile 3, 2 şi 1, care au fost concepute şi construite pentru a prelua sarcinile lăcaşului şi pentru a rezista la seisme care depăşesc 8 grade pe scara Richter. Structura de rezistenţă cu cele patru elemente pleacă de la cota minus 22 metri şi ajunge la cota minus 0,10 metri. La nivelul subsolurilor 2 şi 1 se află sala polivalentă, cu o suprafaţă de 1.684 de metri pătraţi, care are la rândul ei mai multe componente specifice complexe: bolţi, arcade, coloane, holuri de acces. În jurul sălii sunt două plăci intermediare care fac legătura cu celelalte încăperi de la subsolurile 2 şi 1. Odată cu turnarea plăcii de la cota 0 s-a finalizat şi planşeul casetat al sălii polivalente. Construirea elementelor structurii de rezistenţă s-a făcut după un sistem unic de lucru, în care succesiunea lucrărilor a fost: montarea armăturii rigide şi flexibile şi sudarea acestor componente, construirea cofrajului şi apoi turnarea betonului.
Moment de rugăciune şi binecuvântare patriarhală în ajunul Floriilor
Anul acesta, Pelerinajul de Florii, care s-a desfăşurat pe 27 aprilie, a început de la Catedrala Mântuirii Neamului. În mod simbolic, credincioşii bucureşteni au adus flori şi lumănâri, precum şi buchetul nevăzut al nevoinţelor adunate în Postul Paştelui pentru a le aduce lui Dumnezeu prin rugăciunea săvârşită la temelia „noului Ierusalim“ al poporului român, Catedrala Mântuirii Neamului. Aici, Vecernia unită cu Litia a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, îmbrăcaţi în veşminte de sărbătoare. La finalul slujbei, Preafericirea Sa a rostit rugăciunea pentru binecuvântarea stâlpărilor şi a citit o rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru lucrările ce s-au săvârşit până la acel moment la infrastructura Catedralei Mântuirii Neamului. Patriarhul Bisericii noastre a arătat că anul acesta pelerinajul a pornit de la viitoarea Catedrală patriarhală în semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru lucrările săvârşite cu multă trudă şi perseverenţă. „Paraclisul Învierii Domnului şi Catedrala Înălţării Domnului arată că Biserica umilită în timpul comunismului prin lăcaşurile de cult demolate sau translate poartă în ea taina Învierii. Catedrala nouă va fi ca o lumânare de Înviere şi ca o ieşire din umilirea Bisericii care a fost răstignită în multe feluri în timpul comunismului ateu. Pe lângă necesitatea liturgică, această lucrare este una cu valoare de simbol pentru înălţarea noastră întru demnitate spre slava lui Dumnezeu. Ne rugăm Preasfintei Treimi, Mântuitorului Iisus Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat la cer, care este Ocrotitorul cel dintâi al viitoarei catedrale, şi Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cel de-al doilea ocrotitor al noii Catedrale patriarhale, să ne ajute să continuăm lucrarea spre slava lui Dumnezeu şi spre ocrotirea poporului român“, spunea Patriarhul României în ajunul Floriilor.
Lucrări la suprastructura catedralei
În toamna aceasta, edificiul a început să prindă la suprafaţă contur pe măsură ce lucrările avansau. Lucrările la suprastructura Catedralei Mântuirii Neamului au început prin montarea armăturii rigide care va fi înglobată în elementele structurale din beton ce vor susţine importantul edificiu. La această etapă se folosesc două tipuri de armătură. „Se montează armătura la elementele principale ale edificiului, după cum urmează: armătură rigidă, sub forma unor panouri din tablă groasă care se sudează între ele, şi armătura flexibilă, sub forma unor bare striate din oţel. Aceasta este montată şi sudată în jurul armăturii rigide. Concomitent cu aceste lucrări, deosebit de importante şi care solicită un volum mare de muncă, se toarnă şi betonul la diferite elemente unde armătura rigidă şi flexibilă a fost montată“, ne-a spus ing. Dan Dumitrescu, diriginte de şantier. Lucrările la viitorul lăcaş de rugăciune care se înalţă de la cota 0 au fost divizate de firma constructoare pe 11 loturi pentru a se concentra puterea de muncă mai eficient şi monitoriza mai uşor etapele de construcţie. Inginerul ne-a spus că această metodă de lucru este foarte bună şi pentru echipa care verifică calitatea lucrărilor realizate de firma constructoare. Sunt vizibile acum pe şantier casele scărilor care fac legătura cu subsolurile 1, 2, 3 ale lăcaşului, finalizate la roşu. Se construiesc la cota 0 stâlpi de susţinere, diafragme, pereţi perimetrali şi casele de scară cu diafragmele lor, unde lucrările sunt avansate. De asemenea, pe lângă numărul impresionant de muncitori şi ingineri care lucrează pe şantier acum, se remarcă şi o concentrare semnificativă de utilaje noi care sunt necesare în această etapă şi sprijină activitatea celor patru macarale-turn care au fost folosite din momentul construirii radierului casetat al catedralei. „Pe şantier se află în jur de 130 de muncitori şi 20 de ingineri supraveghetori. Avem acum o concentrare de utilaje de diverse dimensiuni, în special pentru transportul şi montarea armăturii rigide. În acest moment, în şantier sunt 3 macarale de mare tonaj necesare pentru montarea elementelor de armătură rigidă, 1 manitou pentru descărcarea materialelor. Panourile de armătură rigidă de dimensiuni şi greutăţi mari nu pot fi manevrate cu macaralele noastre turn, şi în această privinţă se folosesc macarale de mare tonaj“, ne-a spus ing. Dan Dumitrescu. Muncitorii sunt supravegheaţi de inginerii constructorului, iar echipa de coordonare din partea Patriarhiei Române verifică zi de zi calitatea lucrărilor şi cantităţile reale executate de constructor.