„Un duhovnic bun face cunoscută iubirea Preasfintei Treimi“

Marţi, 10 noiembrie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba de hirotesie întru duhovnic a unor noi preoţi hirotoniţi, din Arhiepiscopia Bucureştilor. La finalul slujbei, săvârşită în Reşedinţa patriarhală, la care au mai participat părintele arhimandrit Timotei Aioanei, mare eclesiarh al Catedralei patriarhale şi exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi părintele Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Părintele Patriarh a ţinut un cuvânt de învăţătură prin care a arătat că această demnitate de duhovnic este mare şi sfântă şi presupune o răspundere, o responsabilitate deosebită şi are ca scop creşterea duhovnicească a fiilor şi fiicelor duhovniceşti din parohie sau din mănăstire. „Este o lucrare, în primul rând, de rugăciune pentru cei care se spovedesc, ca Dumnezeu să le ierte păcatele, o lucrare de îndrumare duhovnicească ca omul să evite răul şi să săvârşească binele şi, desigur, o lucrare de creştere duhovnicească printr-o urmărire a evoluţiei vieţii duhovniceşti a credinciosului. Taina Spovedaniei este o taină a eliberării de păcate, a eliberării de un trecut apăsător şi, în acelaşi timp, este taina începutului bun în viaţa. Sfinţii Părinţi ai Bisericii au asemănat taina aceasta a duhovniciei sau slujba de părinte duhovnicesc nu cu una de judecător, ci cu o lucrare de doctor de suflete“, a spus PF Părinte Patriarh.

În continuare, Patriarhul României a arătat că scopul acestei lucrări este unul de curăţire de păcate, de sfinţire a vieţii şi de vindecare a rănilor sufleteşti, pe care păcatul le aduce în viaţa omului, şi a subliniat că duhovnicul nu este doar un dezlegător de păcate, ci este şi un luptător împreună cu penitentul, împreună cu cel ce se pocăieşte, evidenţiind că „este foarte important ca un duhovnic să fie un luptător, să fie un om care ajută cu sfatul bun, dar şi cu rugăciunea proprie pentru cei care se află în situaţii de neputinţă de ridicare“. Patriarhul României a explicat noilor duhovnici că întotdeauna duhovnicul trebuie să găsească calea înţeleaptă, de mijloc, ca un medic bun al sufletelor, şi să evite extremele, atât indiferentismul secularist şi secularizant, iar pe de altă parte trebuie evitată un fel de teologie teroristă de înfricoşare. „Un duhovnic bun face cunoscută iubirea Preasfintei Treimi celor care vin să-şi îndrepte viaţa prin pocăinţă, prin spovedanie şi prin făgăduinţa unui nou început de viaţă duhovnicească. În scaunul de spovedanie, credinciosul mai întâi simte prin prezenţa şi rugăciunile duhovnicului iubirea lui Dumnezeu Tatăl, Care primeşte pe fiul risipitor şi care iese în întâmpinarea lui“, a mai spus Părintele Patriarh Daniel. (C.B.)