Un model de gospodărire a pădurilor pentru multe ţări

În conferinţa de presă din data de 18 februarie 2011, domnul Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, aflat la Suceava, se arăta foarte îngrijorat de soarta pădurilor de la cele 17 ocoale silvice care administrează suprafeţe revendicate de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

Nu ştim de unde apare această îngrijorare majoră, întrucât toate scrierile de specialitate apărute până în anul 1948 şi după definesc gospodărirea pădurilor proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ca un model pentru multe ţări europene. În cei 166 de ani de existenţă a Fondului Bisericesc (1783-1949), acesta s-a preocupat de: - introducerea unui regim silvic de cruţare a pădurilor şi de folosire raţională a lemnului; - crearea unei bune evidenţe a proprietăţilor Fondului, realizate prin amenajamentele silvice, hărţile silvice, cadastrul forestier, limite materializate în teren prin borne şi şanţuri; - crearea accesibilităţilor pădurilor prin construirea unei reţele de transport cu caracter permanent, atât pe uscat (drumuri forestiere şi căi ferate forestiere), cât şi pe apă, în bazinul râului Bistriţa Aurie şi afluenţilor săi; - construirea sediilor de ocoale şi cantoane silvice pe care Regia Naţională a Pădurilor din Direcţia Silvică Suceava le-a preluat şi le foloseşte şi astăzi; - înfiinţarea, mai întâi la Frătăuţi în 1887 şi apoi la Rădăuţi, a şcolilor de pădurari şi, respectiv, de brigadieri silvici. În anul 1934, marele silvicultor român profesor Marin Drăcea, cu ocazia excursiei făcute în Bucovina, însoţind profesorii şi studenţii Facultăţii Forestiere din Varşovia, făcea următoarea apreciere la adresa administraţiei Fondului şi a personalului silvic: "În Bucovina (…) veţi putea vedea şi aprecia singuri o gospodărire forestieră pe care noi o socotim ca cea mai perfect adaptată condiţiilor istorice şi staţionale din Carpaţi", ca şi la adresa corpului silvic al Fondului Bisericesc: "Dumneavoastră veţi mai putea vedea şi judeca opera unui distins corp silvic local - legat indisolubil şi pe toată viaţa de pădurile acestui colţ de pământ, asupra cărora s-a lăsat greu aripa vremurilor noi. Acest legământ trainic (…) vă va putea arăta dumneavoastră, tineri studenţi, că legătura indisolubilă cu pădurea şi neţărmurita iubire de carieră constituie primul şi ultimul postulat al carierei de inginer silvic căruia v-aţi devotat. În Bucovina, silviculturimea vă va mai oferi aceasta frumoasă pildă". Dacă domnul Marian Stoicescu avea inspiraţia şi timpul necesar să consulte Contractul Colectiv de Muncă încheiat de silvicultori cu Arhiepiscopia Sucevei si Rădăuţilor în anul 2005, putea lesne să se inspire în bine şi pentru forestierii din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva la încheierea unui Contract Colectiv de Muncă între sindicat şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. Reiese clar din acel contract că personalul silvic care va lucra în pădurile Fondului Bisericesc nu va fi altul decât cel actual, existent în acele ocoale silvice, în condiţiile în care legislaţia naţională stabileşte clar regulile de gospodărire a pădurii, care se face numai cu personal specializat şi în regim silvic. Suntem încrezători că, la următoarea apariţie în presă pe această temă a domnului Marian Stoicescu, el se va documenta mai atent asupra acestor aspecte şi va afla că pădurile Bucovinei vor fi în continuare gospodărite de corpul silvic existent aici. (Comunicat de presă remis de Biroul de presă al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor)