Unde va lovi criza economică în România

▲ Criza economică a afectat două puncte nevralgice ale lanţului unei afaceri: finanţarea prin creditare şi puterea de absorbţie a pieţei de desfacere ▲ Un alt domeniu atins serios de criză, în afara pieţei auto, este cel al metalurgiei ▲

Până nu de mult, numeroşi analişti afirmau că în România nu vom avea criză financiară şi au refuzat să anticipeze convulsiile economiei în caz real de criză. Cu toate acestea, criza s-a instalat şi se transformă tot mai mult într-o criză economică la nivel macro. Întrebarea nu mai e dacă, ci în ce domenii şi cât de adânc se va duce criza în economie? Acum, când vorbim despre criză, trebuie să fie făcută diferenţa între sectoarele economiei, în general, şi cele în care piaţa românească a evoluat atipic, cum este cel imobiliar, unde asistăm, din luna iulie, la o revenire a preţurilor mai aproape de limitele normale. Deşi actuala criză a început în America şi a fost cauzată chiar de sectorul imobiliar, şi a trecut oceanul în aceeaşi formă, în România nu se poate vorbi de o piaţă imobiliară afectată de criza mondială, pentru simplul motiv că o scădere a preţurilor la terenuri şi clădiri, chiar şi cu 30-40%, nu ar face decât să aducă lucrurile mai aproape de normal. Tot aşa, evoluţiile negative din industria textilă, unde unii responsabili afirmă că vor fi pierdute circa 60.000 de locuri de muncă, nu pot fi integral puse pe seama crizei, dat fiind faptul că era previzibil că, odată cu creşterea salariilor în România, producţia în lohn se va reloca în zone mai ieftine din Europa de Est sau în Asia. Aşadar, nu tot ce e rău în economia românească poate fi pus în cârca crizei mondiale. Aceasta din urmă a afectat două puncte nevralgice ale „lanţului trofic“ al unei afaceri: finanţarea prin creditare şi puterea de absorbţie a pieţei de desfacere. Există, aşadar, sectoare ale industriei, comerţului şi serviciilor care, sub influenţa conjuncturii din piaţa unică europeană, se resimt în mod dur şi concret. Este şi firesc să fie aşa, dat fiind faptul că exporturile româneşti către Uniunea Europeană reprezintă 70% din totalul exporturilor, iar importurile din statele membre ale UE se ridică până la 68,4%. Numai importurile de vin italienesc în România au scăzut cu 30%, în prima jumătate a anului în curs. Pe de altă parte, conform ANEIR, cererea pentru mărfurile româneşti de export a scăzut în ultimul trimestru din 2008 cu 10-30%. Este lesne de înţeles că exporturile de autoturisme Logan nu pot merge bine atunci când Opel cere sprijin financiar din partea statului german. Şi atunci când Dacia închide porţile de două ori, nu este de mirare că şi producătorii de componente auto din România înregistrează pierderi. După piaţa auto, criza a afectat şi industria metalurgică Un alt domeniu atins serios de criză, în afara pieţei auto, este cel al metalurgiei. Oţelinox îşi trimite 95% dintre oameni în şomaj tehnic, Combinatul din Hunedoara se află într-o situaţie în care nu a mai fost de la începutul veacului trecut, iar cel din Galaţi demonstrează cum a reuşit Mittal să piardă 30,5 miliarde de dolari din cauza scăderii preţului oţelului. Pe lista neagră a domeniilor economiei româneşti se mai numără prelucrarea lemnului, sticlei şi ceramicii fine, industria chimică şi producţia de medicamente (exemple, în acest sens, sunt Antibiotice Iaşi, al cărei profit a scăzut cu peste 27%, Arpechim, Combinatul Chimic de la Târgu Mureş şi Oltchim). Există însă şi sfere ale economiei româneşti care, cel puţin până acum, par să facă faţă cu bine crizei mondiale. Este vorba, în special, de cele care au în centru consumul de bunuri de folosinţă imediată, de la care românul nu vrea să se restrângă. Aici găsim, de pildă, unităţi de procesare a laptelui (Traian Simion, directorul general al Albalact - Alba Iulia declara: „Avem planuri şi resurse să creştem, luând în calcul chiar şi o eventuală criză economică“). Auchan şi-a deschis un nou centru comercial la Suceava, Bucur Obor are un profit net de 6,15 milioane pe primele nouă luni ale anului 2008, afacerile fabricii de bere Ursus sunt cu 24% mai mari, iar cele ale fabricii de produse de panificaţie Titan, din Bucureşti, au crescut chiar cu 31%.