Unirea din 1859, aniversată la Patriarhia Română

Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova de la 24 ianuarie 1859 a fost aniversată ieri la Patriarhia Română. În Catedrala Patriarhală a fost oficiat un Te Deum, iar în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei a avut loc Şedinţa solemnă a Academiei Române, la care au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ierarhi ai Sfântului Sinod, academicieni, preoţi, profesori, personalităţi din lumea culturală, credincioşi.

Împlinirea a 154 de ani de la Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei şi naşterea pe scena istoriei a statului România, precum şi omagierea făuritorilor acestei uniri şi a celor care au luptat şi s-au jertfit pentru dăinuirea ei au fost marcate ieri la Patriarhia Română, prin rugăciune de mulţumire, depunere de coroane şi mai multe evenimente academice şi culturale. La ora 11:00, în Catedrala patriarhală, lăcaşul de rugăciune care a fost martorul evenimentelor din 24 ianuarie 1859, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârşit slujba Te Deum-ului. La slujba de mulţumire „pentru bunătăţile şi binecuvântările revărsate asupra poporului român” la Unirea din 1859 au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, membri ai Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc şi ai Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, academicieni, preoţi, profesori şi numeroşi credincioşi. După slujba de mulţumire, în faţa statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei a avut loc o ceremonie de depunere de coroane în semn de omagiu şi recunoştinţă făuritorilor Unirii Principatelor din 1859. Aniversarea a continuat apoi cu Şedinţa solemnă a Academiei Române în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. În deschiderea şedinţei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Unirea Principatelor Române - temelie pentru unitatea Statului român”, în care a vorbit de contribuţia mitropoliţilor Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie al Moldovei şi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza la realizarea Unirii din 1859.

Unirea Principatelor a fost pregătită de unirea în conştiinţă a românilor

Preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, a rostit un cuvânt în cadrul şedinţei, arătând că Unirea statală a Principatelor Române a fost pregătită de o unire culturală a românilor de pretutindeni. „Unirea Principatelor nu s-a realizat uşor pentru că Marile Puteri ale Europei de atunci vedeau altfel relaţia dintre cele două state, acceptând numai o unire formală. La dorinţa unor oameni politici înţelepţi, la dorinţa poporului român care s-a manifestat la 24 ianuarie prin zecile de mii de oameni, şi cu rolul excepţional al Bisericii Ortodoxe Române, unirea s-a înfăptuit”, a spus acad. Ionel Haiduc. În continuare, acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, a prezentat prelegerea principală despre Unirea din 1859. „Este şi un moment solemn al conlucrării pozitive şi luminoase dintre Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română, două instituţii care contribuie la trezirea conştiinţei poporului român, deoarece totul este să ne păstrăm ca naţiune şi atunci vom izbândi în toate problemele complicate ale lumii contemporane”, a spus academicianul. Istoricul Dan Berindei a arătat că, deşi am fost un popor „în calea răutăţilor şi a ciocnirii intereselor” puterilor din Europa, conştiinţa unităţii românilor a fost dintotdeauna. „Cronicarii noştri au transmis două idei fundamentale: amintirea Romei şi originea romană a poporului român, şi apoi ideea unităţii românilor indiferent de hotarele unde se află”, a explicat academicianul.

Ecourile Unirii în Transilvania şi Basarabia

Ioan Bolovan, director adjunct al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, a arătat în cadrul unei prezentări oglindirea Unirii Principatelor de la 1859 în principalele publicaţii româneşti din Transilvania. Sentimentele ardelenilor de atunci nu pot fi exprimate mai bine decât prin cuvintele lui Ioan Slavici: „Soarele, pentru toţi românii, la Bucureşti răsare”. O altă întâmplare relatată a fost întâmpinarea primei diligenţe cu „români uniţi”, care a ajuns la Braşov după 24 ianuarie 1859, eveniment care a provocat entuziasm în rândul braşovenilor şi sărbători publice care au trezit suspiciunea stăpânirii austriece. Contribuţia deputaţilor şi poporului român din sudul Basarabiei la evenimentul din 1859 a fost exemplificată de Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Grăitoare pentru starea de atunci a românilor din Basarabia sunt cuvintele din publicaţia „Steaua Dunării” de la Izmail: „Fraţi români, iată, ţara noastră a înviat!”. În finalul Şedinţei solemne, actorul Dorel Vişan a interpretat monologul lui Decebal scris de poetul Mihai Eminescu, iar Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei patriarhale a susţinut un mic concert.