Unitate de credință și unitate de neam

Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 25 februarie 2009, în luna august a fiecărui an, în prima duminică după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului (15 august), există o zi dedicată tuturor românilor migranți.

De asemenea, în Biserica Ortodoxă Română, anul 2018 a fost proclamat de Sfântul Sinod drept Anul omagial al ­uni­tății de credință și de ­neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul ­Patriarhiei Române.

Credința creștină este, încă de la apariția poporului român în istorie, principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate. În acest sens, este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească și creștinarea au fost două procese concomitente și convergente.

Prin cultivarea conștiinței unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Prin­cipatelor (1859), Indepen­dența de stat a României (1877-1878) și Marea Unire (1918), decisivă pentru constituirea statului național unitar România.

Însă, în ultimul deceniu, nevoile spirituale ale românilor aflaţi departe de Ţară au determinat Biserica Ortodoxă Română să aibă ca prioritate pastorală şi întărirea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora română, o realitate nouă care a căpătat o amploare nemaiîntâlnită în istoria poporului român. Astfel, pentru intensificarea vieţii liturgice din comunitățile și parohiile româ­nești din afara granițelor, Patriarhia Română face eforturi să mențină unitatea și identitatea românilor prin înființarea de eparhii, protopopiate și parohii, precum și prin programe sociale, educaţionale şi culturale menite să răspundă concret solicitărilor venite din partea credincioşilor ortodocşi români din diasporă. Totodată, prin ierarhii şi clericii ortodocşi români din străinătate, Biserica Ortodoxă Română se străduieşte să zidească, deodată cu biserica din suflet, şi locaşuri de cult acolo unde există comunităţi româneşti, oferind astfel posibilitatea fiecărui român creştin ortodox aflat în străinătate să poată asculta sfintele slujbe în limba maternă, să se poată spovedi şi împărtăşi într-o biserică românească, păstrând astfel legătura cu Biserica-Mamă. În acest sens, Patriarhia Română ajută financiar, după posibilități, aceste comunități românești, făcând, în același timp, demersurile și recomandările necesare pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

De asemenea, slujbele liturgice transmise zilnic de Radio TRINITAS şi Televiziunea TRINITAS ale Patriarhiei Române sunt de un real folos duhovnicesc pentru românii ortodocși aflați vremelnic sau stabiliți departe de țară.

Mulţumim şi pe această cale ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din diasporă care, asemenea ctitorilor de biserici şi mănăstiri, au susţinut și nădăjduim că vor susține financiar și pe viitor, cu evlavie şi jertfelnicie, împreună cu românii ortodocşi din ţară, continuarea și finalizarea tuturor lucrărilor la Catedrala Națio­nală, trăind astfel bucuria că sunt şi ei „neam de voievozi”, ctitori iubitori de Hristos, de Biserică și de ­Neam.

Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor românilor aflaţi printre străini sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a-şi păstra totdeauna credinţa ortodoxă, unitatea de neam şi spiritualitatea românească!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cuvânt adresat cu prilejul semnării Protocolului de colaborare între Patri­arhia Română şi Ministerul pentru ­Românii de Pretutindeni, Palatul ­Patriarhiei, marţi, 17 iulie 2018.