Uniunea Europeană are un tratat în locul Constituţiei

Data: 19 Octombrie 2007

▲ Liderii UE au aprobat ieri, la Lisabona, un nou tratat care permite Uniunii Europene o mai bună funcţionare a Celor 27, înlocuind proiectul Constituţiei europene, a anunţat un purtător de cuvânt al Preşedinţiei portugheze ▲ „Uniunea Europeană a ieşit din criza sa instituţională şi este pregătită să înfrunte provocările viitorului“, a estimat momentul premierul portughez Jose Socrates, a cărui ţară asigură preşedinţia UE ▲ Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a declarat şi el convins că acordul va permite Europei să aibă o „capacitate de acţiune“▲ Cancelarul german Angela Merkel a calificat acordul drept un „mare succes“▲

Liderii europeni au aprobat ieri un nou tratat care înlocuieşte Constituţia europeană, cu speranţa că prin acest act au pus capăt celor peste doi ani de criză instituţională, informează AFP. Textul de peste 250 de pagini a fost aprobat cu puţin timp înainte de ora 1 dimineaţa (24:00 GMT), după ultimele concesii făcute polonezilor şi italienilor, care aveau încă rezerve importante faţă de text sosind la Lisabona. Pentru a intra în vigoare, tratatul trebuie semnat şi ratificat în cele 27 de ţări membre, fază care va dura probabil până la sfârşitul anului 2008. Liderii europeni speră că el va intra în vigoare în 1 ianuarie 2009 sau înainte de alegerile europene din primăvara anului 2009. Tratatul a fost redactat special pentru a putea fi ratificat fără referendum. El conţine numeroase inovaţii care figurau în proiectul de Constituţie respins în 2005 de francezi şi de olandezi, dar evită cuvântul „constituţie“ şi suprimă tot ceea ce ar fi putut da Uniunii Europene aspectul unui superstat (în special imn şi drapel). Doar Irlanda a ţinut să organizeze o consultare a poporului asupra acestui text. Şi în Marea Britanie, euroscepticii au reclamat una, dar premierul Gordon Brown a respins cererea joi, la Lisabona. „Este timpul ca Europa să treacă la altceva şi să depunem toate eforturile pentru problemele importante pentru europeni: creştere economică, locuri de muncă, schimbare climatică şi securitate“, a declarat el. Concesii făcute polonezilor şi italienilor Ultimele concesii, făcute polonezilor şi italienilor prezintă imaginea compromisurilor întortocheate care jalonează istoria integrării europene. Fraţii Kaczynski, care se vor confrunta cu alegeri legislative dificile duminică, erau preocupaţi de o pierdere relativă a greutăţii lor în noul sistem de vot majoritar prevăzut de noul tratat. După ce au obţinut o amânare pentru 2014 a acestui nou sistem, ei mai solicitau ca o clauză aşa-numită de la Ioannina, care permite ţărilor puse în minoritate la vot să îngheţe temporar aplicarea unei decizii, să fie înscrisă în textul tratatului. Ei au obţinut adăugarea în tratat a unei dispoziţii care precizează că ea nu va putea fi modificată decât cu unanimitatea Celor 27. Conducătorii europeni au mai acceptat să ceară Curţii europene de justiţie să creeze încă trei posturi de avocaţi generali. Unul dintre ele va fi rezervat Poloniei. Premierul italian Romano Prodi contesta noua repartiţie a locurilor în Parlamentul european care, începând din 2009, ar fi dat pentru prima oară mai puţine locuri eurodeputaţilor italieni decât francezilor şi britanicilor. Această nouă repartiţie fusese propusă de Parlamentul european pentru a satisface reducerea numărului total al eurodeputaţilor la 750 în loc de 785 în prezent, înscris în tratat. Italienii au obţinut în final un eurodeputat suplimentar, numărul eurodeputaţilor devenind 750 plus preşedintele Parlamentului, potrivit artificiului găsit de cei 27, care i-au pus pe italieni la paritate cu britanicii şi doar cu un deputat mai puţin decât francezii. Aceste concesii au fost anunţate după îndelungate discuţii separate între preşedintele francez Nicolas Sarkozy, Romano Prodi şi Kaczynski, cărora li s-au alăturat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker şi premierul portughez Socrates. Textul urmează să fie tradus în cele 23 de limbi ale UE, semnarea sa fiind prevăzută pentru 13 decembrie, la Lisabona. Polonia „a obţinut tot ce a dorit“ Preşedintele polonez Lech Kaczynski a declarat ieri că ţara sa „a obţinut tot ce a dorit“, la puţin timp după ce, în noaptea dintre joi şi vineri, la Lisabona, conducătorii europeni ai celor 27 de state membre ale UE au aprobat textul unui nou Tratat de reformă europeană, care înlocuieşte Constituţia Europeană, respinsă prin referendum în Franţa şi Olanda în 2005, informează France Presse. „Sunt foarte mulţumit că am trecut şi peste acest hop“, a precizat preşedintele Lech Kaczynski în legătură cu decizia „Celor 27“ din cadrul summitului informal al UE. Partidul gemenilor Kaczynski, Dreptate şi Justiţie (PiS), a intrat în ultima etapă a pregătirilor pentru scrutinul legislativ anticipat ce urmează a avea loc în Polonia mâine. Italia, un loc în plus în Parlamentul European Presa italiană de ieri salută acordul convenit de liderii Uniunii Europene la summitul de la Lisabona, şi concesia obţinută de Italia privind un mandat în plus în Parlamentul European. „Summitul european de la Lisabona trebuia, voia să se încheie în glorie. Şi aşa s-au petrecut lucrurile“, comentează cotidianul economic „Il Sole 24 ore“ acordul asupra unui nou tratat european, aprobat de Cei 27 în capitala portugheză. „Italia aduce acasă un loc în plus în Parlamentul European şi garanţia că noul calcul bazat pe criterii mai avantajoase va fi adoptat din 2014“, scrie cotidianul de stânga „La Republica“. În ce-l priveşte, şeful guvernului, Romano Prodi, a estimat că „acordul repune lucrurile la locul lor“ şi că „nu s-a făcut nici un pas înapoi“. Roma a lăsat să planeze ameninţarea blocării noului tratat dacă nu reuşea să obţină paritatea mandatelor cu Franţa şi Marea Britanie în PE, unde aceste două state ar fi avut din 2009, pentru prima dată, mai mulţi reprezentanţi decât Italia. Această repartiţie a fost propusă din cauza reducerii numărului de eurodeputaţi la 750, înscrisă în tratat. Italienii au reuşit, în final, să obţină un deputat suplimentar, graţie artificiului găsit de Cei 27, prin care numărul europarlamentarilor va fi de „750 plus preşedintele“. Italia ajunge astfel la paritate cu Marea Britanie, dar rămâne cu un deputat mai puţin decât Franţa. ▲ Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, într-o declaraţie făcută ziariştilor români, ieri dimineaţă la ora 03.00 (ora României) că şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE reuniţi în cadrul Summit-ului informal la Lisabona s-au pus de acord în privinţa noului Tratat de reformă al UE . „UE are Tratat. În noaptea aceasta (n.r - joi spre vineri) s-a convenit asupra tuturor elementelor care mai rămăseseră în discuţie. Asistăm la încheierea unui efort care a durat şase ani şi important este că s-a convenit până la ultimul detaliu asupra conţinutului viitorului tratat. UE are instrumentul de care avea nevoie pentru a putea evolua administrativ şi pentru a crea premizele în vederea viitoarei extinderi“, a declarat Traian Băsescu. Şeful statului a subliniat că un aspect foarte important conţinut în actual tratat este acela că sunt stabilite competenţele UE. Băsescu a precizat că este vorba de trei categorii de competenţe, şi anume: cele exclusive ale UE, cedate de statele membre către UE şi care se referă la cinci domenii; competenţe partajabile, în care şi statele componente şi UE au responsabilităţi împărţite, şi domenii de susţinere, în care statele au principalele responsabilităţi, iar UE le susţine atunci când este nevoie. „Va fi foarte important dacă în perspectiva alegerile europarlamentare, candidaţii, partidele ar aborda aceste teme care vizează tratatul, cum ar fi de exemplu cele cinci competenţe exclusive ale UE, care sunt, de fapt, cedări de suveranitate“, a spus Băsescu. Şeful statului a menţionat că, în conformitate cu formula cu care s-a căzut de acord, noul Tratat UE devine persoană juridică unică, având capacitatea de reprezentare pentru toate statele. De asemenea, se extind competenţele Parlamentului European, va creşte şi rolul parlamentelor naţionale în cooperarea cu Comisia Europeană şi Parlamentul European. Băsescu a menţionat că din punct de vedere executiv şi al capacităţii de luare a deciziilor, s-a hotărât ca începând cu 2014 sau cel mai târziu în 2017 să intre în funcţiune principiul cu dublă majoritate. „Nu va mai funcţiona condiţia obligatorie a consensului, ci intră în funcţiune principiul dublei majorităţi, care înseamnă că 55% din statele membre, dar reprezentând 65% din populaţia UE, pot lua decizii care devin obligatorii pentru toţi. Acest procedeu se va aplica din 2014 şi dacă un singur stat va cere amânarea sa până în 2017, se amână până atunci noul sistem“, a explicat Băsescu. De asemenea, el a precizat că din din 2014 Comisia Europeană va funcţiona cu două treimi în ceea ce priveşte reprezentarea directă a statelor. „Acum sunt 27 de comisari, fiecare stat având un comisar. Din 2014, doar două treimi din statele membre vor avea comisar“, a arătat Traian Băsescu. Preşedintele a subliniat că în fruntea Consiliului European va fi un preşedinte permanent cu un mandat de doi ani şi jumătate, cu posibilitatea de a avea două mandate. De asemenea, va exista şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, care va avea rang de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi va fi ales prin mecanismul după care se aleg comisarii. Băsescu a menţionat că un alt element de noutate va fi crearea politicii europene de securitate şi apărare urmând ca statele să se ajute unul pe celălalt în caz de agresiune la adresa unuia dintre ele, în caz de calamităţi sau evenimente deosebite. Preşedintele român a spus că noul Tratat va fi semnat la Lisabona pe 13 decembrie a.c. până atunci urmând să se facă redactarea documentului în toate limbile statelor membre. (MF)