Uniunea Europeană avertizează Ucraina în problema Bâstroe

▲ UE încearcă să responsabilizeze Ucraina în privinţa Deltei Dunării ▲ Kievului i se cere să-şi respecte obligaţiile în materie de mediu ▲ În ciuda protestelor, ucrainenii continuă lucrările la Bâstroe ▲

Disputa dintre România şi Ucraina pe marginea construirii canalului Bâstroe s-a mutat acum la Comisia Europeană. Bruxelles-ul a luat poziţie faţă de ameninţarea ecosistemului Deltei Dunării şi a pus în vedere Kievului să-şi respecte angajamentele internaţionale în probleme de mediu. Kievul, îndemnat să se mai gândească Comisia Europeană a invitat marţi Kievul la prudenţă, înainte de a termina săpăturile la controversatul canal Bâstroe, proiect ce riscă să distrugă ecosistemul Deltei Dunării, pe care Ucraina o împarte cu România. În cadrul reuniunii de la Bruxelles cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, responsabilii europeni au reamintit că Ucraina s-a angajat, printr-o convenţie internaţională, să respecte ecosistemul din Delta Dunării. Aceste obiecţii au fost formulate de Hugues Mingarelli, adjunctul directorului general însărcinat cu relaţiile externe în cadrul Comisiei Europene. „Dacă noi înţelegem bine, din anumite motive economice, autorităţile ucrainene au interesul să deschidă acest canal de mare adâncime, noi însă dorim să nu fie luată nici o decizie precipitată care ar risca să producă daune ecologice asupra ecosistemului Deltei Dunării“, a spus oficialul european. Politicienii vorbesc, lucrările continuă La rândul său, premierul ucrianean Iulia Timoşenko a confirmat că această chestiune a fost ridicată în cursul reuniunii, dar a preferat să răspundă scurt şi diplomatic. „Ucraina se angajează să rezolve toate problemele care pot să apară din punct de vedere al protecţiei mediului şi care ar putea să rezulte din lucrările la canal“, a declarat Timoşenko, asigurând că „problemele au fost deja rezolvate de părţile implicate“. Politica externă a Ucrainei nu este însă acelaşi lucru cu realitatea din regiunea vecină României. Guvernatorul regiunii Odessa, Nikolai Serdiuk a afirmat, marţi, că „acest canal se construieşte, va continua să fie construit şi va fi exploatat în felul în care a fost conceput“, specificând că acest punct de vedere este împărtăşit de preşedintele ţării, Viktor Iuşcenko. „Noi vom avea o cale navigabilă pe Dunăre, indiferent de ce spun alţii“, a declarat guvernatorul ucrainean. Totuşi, o parte a ecologiştilor de la Kiev împărtăşesc temerile României referitoare la mediu. Obiecţiile Bucureştiului sunt justificate, consideră Vladimir Boreiko, directorul Centrului ecologic de la Kiev, în opinia căruia, canalul Dunăre-Marea Neagră nu este unul de perspectivă şi reprezintă o „irosire inutilă de bani publici“. Canalul, un coşmar ecologic Autorităţile de la Kiev au justificat construcţia canalului pe braţul Bâstroe prin faptul că trecerea navelor ucrainene prin România le-ar costa circa un milion de dolari, anual. Proiectul lor urmăreşte construirea unui canal cu o lungime de 162 de kilometri, de la braţul Bâstroe, lânga braţul Chilia, până la portul Reni. Lucrările au început în mai 2004, iar în august, acelaşi an, a fost inaugurat primul tronson. Sedimentele rezultate din lucrările de dragare - peste 2,4 milioane de tone de mâl - au fost depuse în Marea Neagră. Până la final, vor mai fi deversate în mare alte 2,2 milioane de tone. Din cauza canalului, partea ucraineană a Deltei se va micşora, conform experţilor, cu 5.600 de hectare. Pe parcursul lucrărilor, ucrainenii au încălcat de mai multe ori frontiera cu România, amplasând balize de semnalizare chiar în sectorul românesc.