Utilizarea pesticidelor provoacă pagube uriaşe apicultorilor

Data: 21 Aprilie 2013

Utilizarea dozelor de pesticide subletale are ca efect pentru albine pierderea simţului de a învăţa, a sensului direcţiei şi a termoreglării.

Rata mortalităţii albinelor din cauza pesticidelor se situează, la nivel mondial, între 20% şi 40%, iar mesajele venite din SUA, Argentina şi chiar din ţările din vestul Europei sunt extrem de pesimiste în acest sens, a declarat Gilles Ratia, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Apicultorilor - Apimondia, la o dezbatere organizată de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA). „Problema pesticidelor este extrem de complexă şi cred că ar trebui să existe protocoale foarte serioase pentru folosirea acestor produse. La ora actuală, este pur şi simplu o glumă modul în care se aprobă folosirea acestor pesticide. Utilizarea dozelor de pesticide subletale are ca efect pentru albine pierderea simţului de a învăţa, a sensului direcţiei, pierderea simţului termoreglării, dar şi scăderea glandelor care produc lăptişorul de matcă, iar acest lucru se poate întâmpla la trei-patru luni după ce s-a făcut pulverizarea cu pesticid pe larve. Practic, este foarte dificil, din punct de vedere ştiinţific, să faci legătura între aceste date, pentru că toate protocoalele de omologare a pesticidelor nu provin de la laboratoare independente, ci chiar de la producătorul de pesticide“, a explicat Gilles Ratia. În opinia preşedintelui Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Apicultorilor, soluţia la acest fenomen îngrijorător ar fi o mai bună certificare a pesticidelor, dar mai ales schimbarea completă a politicii agricole, prin trecerea la agricultura organică.

„Cred că apicultura şi agricultura organică reprezintă o soluţie. Nu credeţi discursul firmelor interesate că, în felul acesta, vom înfometa umanitatea. Ultimul raport FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) arată că, prin practicarea unei agriculturi ecologice, putem hrăni până la 11 miliarde de locuitori. Randamentele sunt mai puţin importante, pentru că sunt foarte uşor de compensat, respectiv prin abandonarea ideii stupide de a produce biocarburanţi şi prin renunţarea la supraproducţia de carne. Este o orientare greu de acceptat de politicieni, pentru că este vorba de interacţiunea finanţelor de grup, dar trebuie să ne îndreptăm în această direcţie pentru că intrăm în război cu natura, şi asta înseamnă să avem produse chimice din ce în ce mai puternice. De exemplu, neonicotinoizii sunt de 7 ori mai puternici decât vechiul DTT. Dacă înainte se foloseau zeci de kilograme la hectar, acum folosim doar sute de grame din noul pesticid“, a subliniat şeful Apimondia.

Numărul albinelor nectarifere în SUA a scăzut cu 80% Din informaţiile furnizate de oficialii români prezenţi la dezbatere, România nu utilizează deocamdată aceste tipuri de pesticide în agricultură, însă nici nu a votat împotriva introducerii lor pe piaţă.

„În România nu s-au introdus aceste neonicotinoide şi eu nu aş fi niciodată de acord cu introducerea lor, pentru că, deşi ar fi soluţia cea mai simplă, este cea mai dăunătoare. Trebuie tratată cu foarte mare atenţie. Nu sunt de acord şi pentru că nu se fac cercetări adecvate şi serioase în conformitate cu realitatea“, a spus Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial.

Moartea în masă a albinelor în SUA şi în Europa provoacă o îngrijorare gravă printre apicultori, în condiţiile în care, în ultimii ani, numărul albinelor nectarifere în SUA a scăzut cu 80%. Oamenii de ştiinţă tind să creadă că moartea albinelor este cauzată de pesticide. În cazul neonicotinoidelor, grup relativ nou de insecticide, specialiştii explică că substanţele pătrund în ţesuturile plantelor, dar şi în rouă, după otrăvirea seminţelor, iar după ce albinele sug roua, sunt dezorientate şi nu găsesc drumul înapoi la stup.

Până în momentul de faţă, doar patru ţări din UE au interzis aceste pesticide, respectiv Germania, Franţa, Italia şi Slovenia.

 

România, pe locul patru în Europa la producţia de miere

România produce, în medie, 20-22 de mii de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa din acest punct de vedere. Anul trecut însă, din cauza condiţiilor climaterice dificile, producţia a scăzut la jumătate, principalele scăderi înregistrându-se la mierea de salcâm şi floarea-soarelui. În ceea ce priveşte consumul de miere, românii consumă, în medie, 500 de grame pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu două kilograme în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, România se situează încă în coada clasamentului european. Din cei circa 40 de mii de apicultori înregistraţi la nivel naţional, aproape 60% sunt membri ai ACAR, iar 65% din efectivele de albine sunt deţinute de aceştia. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACAR) a fost înfiinţată în 1958 şi are în prezent 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.