Vechile cule din Gorj, în atenţie

 

O caracteristică definitorie pentru arhitectura din Oltenia o reprezintă cu siguranţă vechile cule boiereşti. Încă din secolul al XVII-lea  aceste locuinţe apar sub forma unor fortificaţii, ridicate de mica boierime în scopul unei mai bune supravegheri a moşiilor pe care le deţineau. Aceste construcţii au un caracter de unicitate, dat în primul rând de restrângerea pretenţiilor de confort în favoarea celor privind apărarea. Analizând geografic răspândirea lor pe teritoriul ţării noastre, etnografii le-au localizat ca specifice zonelor din Oltenia şi Argeş. 

 

Proiectul iniţiat de Muzeul Judeţean este intitulat „Un program arhitectural dispărut - Culele din România, trecut şi prezent“ şi îşi propune să pună în valoare aceste nestemate ale pământului oltenesc. În acest sens, va fi organizată o expoziţie itinerantă destinată culelor, al cărei vernisaj va avea loc la Muzeul Judeţean. „Proiectul vizează şi un parteneriat educaţional, cu accent pe educaţia nonformală a adolescenţilor, cu predilecţie educaţia culturală referitoare la monumentele istorice, în acest caz culele. 

 

Atribuţiile Muzeului Judeţean Gorj în cadrul acestui proiect sunt: să ajute cu informaţii echipa editorială, să faciliteze şi să însoţească deplasarea în teren a celor implicaţi în proiect, să participe şi să organizeze o expoziţie de fotografie tematică destinate culelor din Oltenia, precum şi o excursie în teren, totul fiind finalizat printr-o masă rotundă. Proiectul va fi demarat pe data de 8 februarie. Tot în acest sens am făcut un parteneriat şi cu Colegiul Naţional «Spiru Haret» din Târgu-Jiu, unul dintre cele mai bune din judeţul Gorj“, a declarat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj.

 

 

Unul dintre scopurile proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte starea de degradare în care se află aceste monumente istorice unice în lume. În judeţul Gorj, istoriografia vorbeşte de 24 de cule, din care astăzi, în forma originală, se mai păstrează doar trei: Cula Cornoiu de la Curtişoara, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu şi Cula Crăsnaru de la Groşerea, comuna Aninoasa. Acestora li se poate adăuga casa-culă de la Glogova care s-a dezvoltat pe nucleul unei cule. 

 

Cula de la Curtişoara, integrată Muzeului Arhitecturii de la Curtişoara, cunoscută şi sub numele de Cula Cornoiu, a fost construită încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Cula Crăsnaru, din satul Groşerea, comuna Aninoasa, construită în a doua jumătate a secolului XVIII, a aparţinut lui Costache Săvoiu zis Surcel şi soţiei sale Ecaterina, născută Frumuşanu, şi a fost dată de zestre fiicei lor Elena căsătorită cu Achil Crăsnaru.