Veşmânt nou luminos pentru Biserica „Palama“

Un articol de: Silviu Dascălu - 01 Noiembrie 2010

Ziua de ieri a fost una de maximă importanţă pentru Biserica "Sfântul Grigorie Palama" - paraclis universitar, şi pentru credincioşii ei, deoarece a avut loc sfinţirea picturii sfântului lăcaş de închinăciune. După ce a fost înveşmântată cu frumoase picturi de către pictorul Mihai Coman, ieri a avut loc desăvârşirea acesteia de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Biserica "Sfântul Grigorie Palama" din incinta Universităţii Politehnica a fost ieri plină de credincioşii care au venit să se bucure cu prilejul sfinţirii picturii bisericii. Slujba sfinţirii a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Înalt Preasfinţitul Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria şi Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Dimineaţa, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Serafim împreună cu Preasfinţiţii Siluan şi Varlaam, ca delegaţi ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, Preasfinţitul Serafim fiind şi cel care a tâlcuit Evanghelia citită, a bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr.

Înalt Preasfinţia Sa a explicat că nici bogăţia şi nici sărăcia prin ele însele nu ne trimit sau ne scot din Rai ori iad, ci felul în care gestionăm cele două stări. A fi sărac nu înseamnă că ai garantat accesul în Împărăţia cerurilor, la fel cum nici bogăţia nu trimite în iad. Indiferent de starea în care ne aflăm, a explicat Înalt Preasfinţitul Serafim, putem intra în Rai, bogatul făcând milostenie şi ducând o viaţă aleasă, la fel cum şi săracul intră având un comportament demn.

"Dacă nu ajungem să ne raportăm mereu la Dumnezeu şi să ducem o viaţă în Hristos, atunci nu vom avea pace şi bucurie în suflet chiar dacă am moşteni lumea întreagă. Nimic nu câştigăm pentru că bogăţia nu ne poate satisface setea de infinit, de Dumnezeu, sădită de El în sufletele noastre. Noi trebuie să lucrăm fiecare din noi la îmbunătăţirea noastră spirituală. La despătimirea noastră, adică a tot ceea ce ne leagă în mod exagerat de lucrurile lumii acesteia", a explicat IPS Serafim.

La finalul slujbei, după sfinţirea picturii, Preafericitul Părinte Patriarh a oferit distincţii celor care s-au evidenţiat în viaţa acestei biserici şi care au contribuit în mod deosebit la construcţia şi înfrumuseţarea lăcaşului de închinăciune. De asemenea, şi preoţii slujitori de aici, părintele paroh Marian Mihai şi părintele Maricel Popa, au fost hirotesiţi iconomi stavrofori pentru activitatea desfăşurată aici şi pentru buna coordonare a lucrărilor de pictare a bisericii.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit pentru biserică o Sfântă Evanghelie şi o cruce de binecuvântare.

Diplome şi distincţii pentru binefăcători

Patriarhul a oferit o serie de diplome şi ctitorilor, şi binefăcătorilor bisericii. Astfel, a fost oferit Ordinul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" domnului Petre Badea, director al societăţii comerciale Aedificia Carpaţi şi ctitor al bisericii. La rândul său, ctitorul a oferit Preafericitului Părinte Patriarh un tablou cu părintele Dumitru Stăniloae.

De asemenea, Patriarhul României a oferit Ordinul "Sanctus Stephanus Magnus" domnului Mihai Gabriel Ionescu, iar diploma de onoare "Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României" părintelui profesor Constantin Coman, doamnei Ecaterina Andronescu, rectorul Politehnicii, arhitectului Nicolae Vlădescu, şi lui Ştefan Drăgulescu, Corneliu Berbente, Elisabeta Chiaburu, Costion Nicolescu, Rareş Tudorache, Radu Tudorache şi Virgil Vlăiescu.

De asemenea, au primit distincţii şi pictorul Mihai Coman, cel care a pictat biserica, precum şi avocatul Dragoş Cârnu, familia Dumitrescu şi familia Şorlei.

La final, părintele paroh a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh şi celorlalţi ierarhi pentru binecuvântări şi a oferit în dar câte o icoană a Sfântului Grigorie Palama.

Biserica studenţilor de la Politehnică

Biserica "Sfântul Grigorie Palama" se află într-o oază de linişte, departe de agitaţia cotidianului, chiar dacă este în Bucureşti, cel mai aglomerat oraş al ţării.

Situată în apropierea campusului universitar de la Grozăveşti, chiar în frumosul parc de la Politehnică, biserica a fost construită special pentru studenţi, însă credincioşi din mai multe zone ale oraşului îi calcă frecvent pragul pentru slujbele ce se săvârşesc aici, dar şi pentru a se împărtăşi din liniştea naturii ce o înconjoară.

Cunoscută mai mult sub denumirea de "Palama", biserica este frecventată de studenţi şi profesori, dar şi de cei care şi-au terminat studiile şi şi-au întemeiat o familie, duminica fiind plină de copiii care vin să se împărtăşească.

Sfântul lăcaş de închinăciune, aflat chiar lângă intrarea principală a Universităţii Politehnice, are aspectul şi proporţiile inspirate din arhitectura tradiţională românească, de obârşie bizantină.

Ideea ridicării unei biserici în campusul Politehnicii a aparţinut tinerilor din Asociaţia "Sfântul Grigorie Palama" şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), alături de Horia Bernea, Paul Gherasim, IPS Teofan, actualul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, pr. prof. Constantin Coman, Costion Nicolescu, Virgil Vlăiescu şi alte personalităţi, potrivit părintelui Marian Mihai. După mai multe discuţii, totul s-a concretizat cu punerea pietrei de temelie în 1996.

Când a auzit de hotărârea aceasta, părintele Stăniloae a spus: "Ce frumos că acolo unde se învaţă ştiinţa şi tehnica lumii acesteia va fi ridicată o biserică Sfântului Grigorie Palama, cel care s-a ocupat de suportul creaţiei acestei lumi", îşi aminteşte părintele Marian Mihai.

Ctitoria a putut fi începută însă după ce conducerea universităţii a pus la dispoziţie 3.200 de metri pătraţi pentru a putea fi construită biserica.

Proiectul bisericii a fost finalizat în anul 1995 de către arhitectul Liliana Elisabeta Chiaburu şi arhitectul Paul Lupu de la societatea comercială Romcompall, după planurile iniţiale ale arhitectului Nicolae Iorga.

Executarea lucrărilor a fost posibilă datorită unor oameni cu suflet mare. Astfel, lucrările de execuţie au început în anul 1996 prin Aedificia Carpaţi - director Petre Badea, care a fost şi sponsorul lucrării, sub conducerea inginerilor Cătălin şi Albina Negulici.

Pisania ce străjuieşte intrarea în sfântul lăcaş spune cu litere adânc sculptate în piatră că această biserică "s-a ridicat spre slava lui Dumnezeu cel în Treime închinat şi întru cinstirea Sfântului Grigorie Palama, lăcaş de închinăcine dascălilor şi studenţilor politehnişti, cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Teoctist, rector fiind prof. dr. Gh. Zgură. S-a început în anul 1996, luna mai, ziua 29 şi s-a sfârşit în anul 1998, luna noiembrie ziua 14 cu cheltuiala şi osârdia d-lui Petre Badea şi a celor dimpreună cu dânsul, ostenitori în societatea de construcţii Aedificia Carpaţi. Dumnezeului nostru, slavă".

Sfinţită de Patriarhul Ecumenic

La finalizarea lucrărilor, sfinţirea sfântului lăcaş de închinăciune a fost făcută în data de 26 noiembrie 1998 de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă şi Patriarh Ecumenic, împreună cu vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de Preasfinţitul Episcop Vincenţiu al Sloboziei şi Călăraşilor, la acea vreme Episcop-vicar patriarhal.

Acum, după 12 ani, sfinţirea picturii a avut loc tot într-o lună de toamnă, la doar câteva zile după ce Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a binecuvântat Bucureştiul cu prezenţa Sa, cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie, ocrotitorul Capitalei.

"Pictura bisericii nu este o simplă podoabă estetică"

Cu ocazia sfinţirii picturii de la Biserica "Sfântul Grigorie Palama", Patriarhul României a ţinut un cuvânt de învăţătură cu privire la erminia picturii din bisericile ortodoxe, precum şi despre simbolismul acesteia. "Pictura unei biserici nu este o simplă podoabă estetică, ci ea are o funcţie liturgică. Ea este veşmântul liturgic al spaţiului sacru interior al bisericii zidite. Fără nici o icoană nu se poate săvârşi Sfânta Liturghie", a spus Întâistătătorul Bisericii noastre, care a explicat că icoanele şi frescele dintr-o biserică au mai multe roluri.

Cea dintâi slujire, mărturisirea iubirii neinfinite şi veşnice a lui Dumnezeu pentru umanitate. În al doilea rând, a spus Patriarhul României, icoanele ne îndeamnă la rugăciune. Ele susţin pe lângă mărturisirea dreptei credinţe şi dreapta relaţie a omului cu Dumnezeu.

Cea de-a treia lucrare a icoanelor asupra credincioşilor este aceea de a fi modele de viaţă sfântă, chipurile acestor sfinţi făcând din ei învăţătorii noştri.

Abia în al patrulea rând, a spus Patriarhul României, icoanele au şi un rol de podoabă, de frumuseţe a bisericilor.

Patriarhul nostru a explicat şi câteva din regulile după care se pictează o icoană, deoarece nu orice fotografie sau desen poate fi o icoană. Acestea sunt pictate de anumite persoane, în anumite condiţii, după o anumită rânduială.

"Icoana nu prezintă realitatea terestră a omului, ci realitatea lui transfigurată, din Împărăţia cerurilor. În icoana ortodoxă, niciodată natura, muntele sau pădurea nu poate trece de genunchi în sus. Pentru că sfântul s-a liberat de opacitatea lumii materiale", a explicat Patriarhul României.

De asemenea, hainele nu sunt neapărat cele ce au fost purtate de sfinţi, şi aproape niciodată nu se pictează haine negre, a explicat Preafericitul Părinte Daniel. De asemenea, hainele au foarte multe cute, ce simbolizează numeroasele virtuţi ale sfinţilor, iar ochii sunt ca nişte ferestre luminoase. De asemenea, capul sfântului este pictat pe un gât alungit, ca o coloană, iar trupul sfântului, indiferent de ce înălţime a avut sfântul, se face înalt, zvelt, ca o coloană de lumină.