Viaţa parohiilor: Programe socio-culturale pentru toate categoriile de vârstă, la parohia Ucea de Sus

▲ La parohia cu hramul „Buna Vestire“ din Comuna Ucea de Sus din Arhiepiscopia Sibiului se desfăşoară în prezent mai multe activităţi socio-culturale ▲ Copiii parohiei învaţă să picteze icoane pe sticlă, tinerii sunt implicaţi în continuarea tradiţiilor şi a obiceiurilor creştine din această zonă ▲ Toţi credincioşii din parohie, dornici de a aprofunda învăţătura creştină, participă la activităţile catehetice iniţiate de părintele paroh ▲

Lăcaşul de cult care se găseşte la cea mai mare altitudine din judeţul Braşov, Biserica cu hramul „Buna Vestire“, din comuna Ucea de Sus, a fost renovată în anul 1940, cu cheltuiala ctitorilor Axente şi Maria Pandrea din Brăila, ca şi prin contribuţia credincioşilor din parohie, iar în prezent toţi creştinii ortodocşi de aici vin în număr mare la sfintele slujbe şi desfăşoară multiple activităţi socio-culturale. Centrul de pictură „Buna Vestire“ Cercul de pictură bisericească al parohiei a fost înfiinţat în vara anului 2006, la iniţiativa preotului paroh Alexandru Stanciu, sub coordonarea domnişoarei Mihaela Apostu. La început, activitatea a debutat cu un număr restrâns de copii, dar în prezent la cursurile care se desfăşoară, cu bunăvoinţa autorităţilor, într-o sală de clasă a şcolii din comună, participă aproximativ 30 de copii. Fiecare curs în care copiii de aici învaţă tehnica picturii pe sticlă începe cu citirea rugăciunii iconarului, iar binecuvântarea părintelui întăreşte mâinile copiilor. „Este o bucurie enormă când vedem că o bucată de materie neînsufleţită prinde contur prin măiestria unor suflete curate de copii, care încearcă după puterile lor să aşeze pe aceste materiale un chip de sfânt“, ne-a declarat părintele paroh Alexandru Stanciu. Pentru inspiraţia copiilor se folosec modele vechi, aparţinând unor renumite centre de pictură pe sticlă, din zonă. Activităţi educativ-religioase pentru toate categoriile de vârstă Pe lângă activităţile centrului de pictură, tinerii parohiei se mai întâlnesc în fiecare săptămână, joi, la ora 16:00, pentru desfăşurarea unor diverse activităţi recreative: cântece, poezii, scenete, vizionări de desene animate şi filme pentru copii, cu caracter educativ. Toate aceste activităţi sunt întregite de întâlniri catehetice, în cadrul cărora părintele paroh explică celor prezenţi învăţătura de bază a credinţei ortodoxe şi au loc discuţii pe diverse teme specifice perioadei în care se desfăşoară. „Activitatea de cateheză nu se restrânge doar la spaţiul bisericii şi la slujbele liturgice ce au loc aici, ci preocupările catehetice continuă şi în afara spaţiului eclezial, într-o sală de clasă unde ne întâlnim cu diverse grupe de vârstă şi discutăm probleme actuale care îi frământă pe credincioşii noştri, facem vizionări de documentare religioase, dezbatem anumite teme teologice, cum ar fi Postul Mare, importanţa rugăciunii şi alte probleme spirituale cu care se confruntă fiecare categorie de vârstă. Este foarte important ca Biserica să vină în întâmpinarea tuturor categoriilor de vârstă, pentru că toţi oamenii, indiferent de vârstă, trebuie conştientizaţi asupra bogăţiei şi frumuseţii Ortodoxiei şi trebuie să fie invitaţi permanent să descopere miezul Ortodoxiei“, a mai spus parohul bisericii din Ucea de Sus. Ceata de feciori colindă întreg satul Un grup de colindători, numit „Ceata de feciori“, merg în ziua de Ajun de Crăciun şi aduc în fiecare an vestea Naşterii Domnului pe la casele credincioşilor. Aceasta este o tradiţie de zeci de ani în parohie. Ceata de colindători se constituie în prima săptămână din Postul Crăciunului, când flăcăii satului se grupează în două cete. Tot atunci se stabileşte cine este jude, vicejude, crâşmar, precum şi numărul celor ce vor participa în fiecare ceată. Se alege apoi o casă de găzduire, unde ei pe toată perioada sărbătorilor de iarnă se vor întâlni şi chiar vor convieţui în special în zilele de Crăciun. În Ajun de Crăciun, dis-de-dimineaţă, cetele de feciori vin la biserică pentru a primi binecuvântarea preotului, intonează o colindă, apoi se retrag spre casa unde îşi au gazda. Prima casă colindată este cea a preotului paroh, apoi a familiilor ale căror membri au preoţi, primarul satului, profesorii şi învăţătorii, doctorii şi inginerii, apoi fiecare familie la rând.