Vitaminele B, în alimentaţie

▲ Fiecare vitamină din complexul vitaminic B intervine în menţinerea unui echilibru metabolic corespunzător, completându-se, totodată, în diversele lor funcţii ▲ În numărul de astăzi, vă prezentăm importanţa vitaminelor B5, B6, B8 şi B12 în metabolismul uman ▲

Vitamina B5 (acidul pantotenic) este foarte răspândită în regnul vegetal şi animal, carenţa acesteia fiind rară. O găsim în drojdii, în gălbenuşul de ou, în numeroase vegetale, în lăptişorul de matcă. Are rol de protecţie a celulelor, epiteliilor şi celulei hepatice şi participă la asimilarea materiilor grase. Vitamina B5 este indicată în tulburările hepatice, în enterocolite, în inflamaţiile pulmonare, în dermatoze, în seboree, în stările depresive, în crampe şi în caz de cădere a părului la femei. Doza zilnică recomandată este de ordinul a 10 mg. Drojdia conţine 20 mg la 100 g, gălbenuşul de ou 7 mg la 100 g, în tărâţe sunt 2,25 mg, iar în varză - aproape 1 mg. Vitamina B6 (piridoxina sau adermina) se găseşte în învelişul unor grăunţe, în soia, cartof, în drojdii, în gălbenuşul de ou, în polen. Joacă un rol important în metabolismul grăsimilor şi al acizilor aminaţi, este utilă în formarea hemoglobinei, fiind, totodată, un stimulent muscular, protector al pielii şi factor de creştere. Absenţa acestei vitamine atrage după sine tulburări cutanate, nervoase, modificări sanguine şi o supraîncărcare grăsoasă a ficatului. Este indicată în anumite aspecte ale patologiei nervoase şi musculare (paraplegii spasmodice - Parkinson), în afecţiunile cutanate, în anumite anemii, în crampele musculare şi în tulburări ale sarcinii. Vitamina B6 se înrudeşte biologic cu vitamina B3 (PP), pelagra fiind, în general, provocată de o carenţă a acestor două vitamine. Doza zilnică necesară este de 2-4 mg la suta de grame. Alimente bogate în vitamina B6 (în miligrame la suta de grame): drojdia de bere 4-8; drojdie uscată 4-10; grâu, orez - 0,3-0,6; porumb, orz, ovăz - 0,7-4; făină de grâu - 0,4-0,7; varză, cartofi, morcov, salată, fasole, spanac - 0,1-0,5; portocale, pere, banane - 0,1-0,5, gălbenuş de ou - 0,18, lapte de vacă - 0,05-0,3. Vitamina B8 (biotina) se găseşte în numeroase drojdii şi vegetale: arahide, varză, ciuperci, mazăre, morcovi, roşii, spanac. Intervine în metabolismul glucidelor şi grăsimilor şi are rol de protecţie a pielii şi a mucoaselor. Carenţa în vitamina B8 produce dermatoze, uscăciunea pielii, atrofia papilelor limbii, scăderea hemoglobinei, oboseală, alterarea psihismului. Este recomandată în anumite dermatoze ale adultului, ale copilului şi ale sugarului, în stările de oboseală. Vitamina B9 (acidul folic) este foarte răspândită în regnul vegetal, mai ales în frunzele verzi (spanac), sparanghel, castraveţi, morcov, cartofi, drojdii, ficat. Participă la metabolismul acizilor aminaţi (componenţi ai proteinelor) şi este indicată în anemii, tulburări digestive şi în convalescenţe. Doza zilnică necesară este de la 100 la 200 de gama (miimi de miligram). Vitamina B12 (cianocobalamina) este factorul antianemic cel mai cunoscut în prezent şi este larg răspândită în natură: în drojdii, legume verzi, alge, germeni de grâu, orez, malţ, în peştele de mare, în ouă, lapte, ficat. Pe lângă activitatea sa antianemică (indispensabilă formării globulelor roşii), vitamina B12 participă la metabolismul glucidelor şi grăsimilor, la metabolismul aminoacizilor şi al substanţei nervoase. Indicaţii: în anemii, nevralgii, dureri reumatismale, oboseli fizice şi intelectuale, colite, alergii.