Vlahii, în trecut şi prezent

Conferinţa pastoral-misionară din Protoieria III Capitală care a avut loc, joi seară, la Centrul social-cultural "Sfântul Ierarh Calinic" de la Mănăstirea Cernica, a avut ca temă situaţia românilor din sudul Dunării, în special a celor de pe Valea Timocului.

În prima parte a întrunirii, pr. dr. Constantin Claudiu Cotan, profesor la Facultatea de Teologie din Constanţa, a făcut o incursiune în istoria vlahilor, reliefând atestarea documentară a populaţiei latinizate din sudul Dunării, dislocarea acesteia din cauza triburilor slave, rolul fraţilor Asăneşti în formarea statului bulgar sau rolul istroromânilor în apărarea Imperiului Habsburgic. De asemenea, s-a precizat dorinţa vlahilor de a recupera latinitatea sud-dunăreană, tratativele pentru înfiinţarea unei episcopii vlahe, fapt justificat prin reforma împăratului bizantin Vasile II Macedoneanul în care erau prevăzute o episcopie a vlahilor, precum şi misiunile preoţilor români la sudul Dunării din secolul al XX-lea. În continuare, pr. dr. Ion Armaşi Vartan, secretarul Sectorului Comunităţi externe al Patriarhiei Române, a reliefat că, în afara Bisericii, aproape nimeni nu face ceva pentru aceşti români, din cauza politicilor de deznaţionalizare pe care statele respective le practică. În Bulgaria, deşi există o parohie românească, nu mai sunt români, în Ungaria, românii au dreptul să se organizeze în autoguvernări locale, foarte bine controlate de către statul maghiar, românii din Voievodina se bucură de toate drepturile, doar românii de pe Valea Timocului, care sunt cei mai mulţi, nu se pot bucura de nici un fel de drept. De aceea, sublinia părintele secretar, este datoria Bisericii să intervină şi să sprijine în continuare comunitatea românească, fiindcă, dacă nu s-ar fi făcut acest lucru, conştiinţa identităţii şi limbii româneşti ar fi fost demult dispărute, mai ales că românii timoceni nu beneficiază de şcoli în limba română, iar cunoaşterea limbii sârbe este o condiţie sine qua non pentru a fi angajaţi. La această situaţie critică a contribuit şi ierarhia sârbă, deoarece astăzi sunt români de 60, 70 de ani care sunt botezaţi de puţinii preoţi români din Timoc, ca să nu mai vorbim de alte necesităţi pastorale, după cum a precizat pr. Ion Armaşi. La finalul conferinţei, pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal - Sectorul Teologic-educaţional, a arătat însemnătatea întreprinderii unei cercetări arheologice a zonei, unde se pot descoperi lucruri importante pentru istoria antică şi a creştinismului la sudul şi nordul Dunării, dar mai ales iniţiativa de a merge în acele locuri, de a-i cunoaşte, de a realiza anumite parteneriate prin care copiii de acolo să vină în tabere la noi, precum şi de a le dărui cărţi româneşti, literare sau duhovniceşti.