Voievodul Ștefan cel Mare, cinstit la Mănăstirea Toflea din judeţul Galaţi

În fiecare an, la 2 iulie, când Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457 și 1504 şi mare ctitor de locaşuri sfinte, Mănăstirea Toflea din judeţul Galaţi îşi sărbătoreşte hramul.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită joi, la Altarul de vară al Mănăstirii Toflea, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, din parohiile protopopiatelor Nicoreşti şi Tecuci.

Existenţa unui schit în sihăstria Buciumenilor, la confluenţa judeţelor Galaţi, Vrancea şi Vaslui, datează din secolul al 17-lea. Actualul aşezământ monahal, cu hramurile „Sfinţii Trei Ierarhi” şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”, a fost redeschis în data de 18 decembrie 2010. La Sfânta Liturghie au luat parte credincioşi rromi şi români din Toflea şi din parohiile învecinate, precum şi reprezentanţi ai oficialităţilor locale.

După Sfânta Liturghie au urmat o rugăciune de mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu revărsate asupra credincioşilor şi preoţimii din aceas­tă parte a eparhiei şi o slujbă de pomenire pentru toţi înaintaşii, ctitorii şi binefăcătorii acestei vetre monahale.

În cuvântul de învăţătură, ierarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa Sfântului Ştefan cel Mare şi despre modelul de credincioşie jertfelnică al marelui voievod moldovean, apărător al Ortodoxiei în vremuri tulburi şi mare ctitor de locaşuri sfinte.