Voluntarii, oamenii care fac diferenţa

De curând, în perioada 9-15 mai, s-a desfăşurat cel mai mare eveniment naţional de recunoaştere şi apreciere publică a voluntarilor - Săptămâna Naţională a Voluntariatului (SNV), sub sloganul "Anul acesta se poartă voluntariatul. Fii la modă, voluntariatul îţi vine bine!". În plin An European al Voluntariatului 2011, ediţia din acest an a fost cea de-a zecea, ocazie cu care voluntari şi peste 200 de organizaţii şi instituţii din diverse colţuri ale ţării au sărbătorit concomitent, prin acţiune, această săptămână dedicată celei mai nobile iniţiative din lume, voluntariatul.

La Alba Iulia, Săptămâna Naţională a Voluntariatului s-a aflat la prima ediţie, evenimentul mobilizând aproximativ 370 de tineri voluntari care s-au implicat în 21 de activităţi desfăşurate pe durata a şapte zile deosebit de frumoase. Programul a fost unul amplu, bine gândit şi proiectat cu efecte dintre cele mai benefice pe termen lung, însă rămân unele întrebări: Cât de cunoscute sunt în rândul tinerilor români beneficiile voluntariatului, cât de promovată este în societatea românească ideea de voluntariat şi care sunt motivele ce îi impulsionează pe tineri să devină voluntari? Jertfa pentru aproapele ne apropie de Dumnezeu Să vedem mai întâi ce este voluntariatul. Definiţia pe care o dă Legea voluntariatului din anul 2006 sună cam aşa: "Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea". Vorbim, de fapt, despre o dezvoltare a definiţiei adoptată de Consiliul Naţional al Voluntariatului din iunie 2002: "Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială". Evenimentele de la Alba Iulia şi din toată ţara stau mărturie că tinerii sunt entuziaşti şi dornici de a contribui, benevol, la rezolvarea problemelor din comunităţile în care trăiesc, prin acţiunile întreprinse, indiferent că vorbim de iniţiative de ecologizare, artistice, de petrecere a timpului liber, sesiuni de training, campanii pentru donarea de sânge sau colectarea de cărţi ce vor fi donate bibliotecilor din mediul rural sau ajutorul la construcţia unor locuinţe în zone defavorizate. Însă nu a fost mereu aşa, de multe ori am auzit, din păcate, şi fraza: "Să muncesc gratis pentru alţii? Ce înseamnă să fii voluntar? Să mă plătească, şi voi merge să plantez copaci şi voi strânge şi gunoaiele rămase în urma amplelor "campanii" de mici şi bere din pădurile ce înconjoară marile oraşe". Acum sunt tot mai puţini cei care gândesc în acest mod, tinerii fiind tot mai atraşi de ideea de voluntariat. Voluntariatul, investiţie pentru viitor "Cred că a existat la început un fel de descurajare, în special pentru faptul că trebuia să munceşti fără a fi plătit pentru asta, iar tinerii erau obişnuiţi cu banii părinţilor şi scopul lor imediat era să muncească şi să câştige propriii bani, să fie independenţi financiar. Nu ştiau ce înseamnă voluntariatul şi mai ales că o perioadă în care ai făcut voluntariat îţi poate fi de folos în ocuparea unui post într-o firmă. Şi mie mi-a luat ceva timp până să aflu că în alte ţări se pune accent pe activitatea ta ca voluntar şi de multe ori facultăţile din străinătate solicită activităţi de voluntariat, acestea fiind chiar o condiţie de admitere. Nu mai vorbim de experienţa pe care o acumulezi ca voluntar, experienţă ce îţi va fi de un real folos în profesia pe care o vei practica", ne-a mărturisit Mădălina, care, în urma absolvirii unei specializări în recuperare psihomotorie, lucrează ca voluntar într-un spital din Bucureşti, fiind apreciată de personalul medical, dar mai ales de pacienţii pe care îi ajută să se recupereze în urma unor accidente grave. Elena este o altă tânără care activează ca voluntar, în timpul liber, în spital, experienţă de care ne asigură că nu ar fi avut parte în alt loc, cu atât mai puţin pe băncile şcolii, unde primează teoria, dar, odată ajuns în spital, faţă în faţă cu bolnavii, eşti pus în situaţia de a alege şi de a opta foarte rapid pentru un mod de rezolvare a unor cazuri de urgenţă şi nu oricum, pentru că de opţiunile tale depinde viaţa pacienţilor. "În România, tinerii se izbesc de un paradox - în momentul angajării pe un post li se cere un an sau mai mulţi de experienţă, şi de unde poţi avea acei ani de experienţă dacă abia ai terminat facultatea? Voluntariatul este o soluţie şi atunci când vei spune angajatorului că ai trei ani de voluntariat pe domeniul în care vrei să activezi, postul va fi cu siguranţă al tău. Şi voluntariatul mai are un mare avantaj: poţi, pe perioada facultăţii, să faci voluntariat în domeniul în care vrei să lucrezi şi în această perioadă poţi analiza, obiectiv, dacă domeniul ales ţi se potriveşte şi, dacă nu, poţi opta pentru o altă specializare şi în felul acesta câştigi foarte mult timp. Cunosc foarte mulţi tineri care au terminat o specializare şi nu au lucrat nici măcar o zi în domeniu pentru că şi-au dat seama că nu le place respectiva profesie şi acum fac cu totul altceva. Ai terminat Geografia şi lucrezi ca manager la o companie de telefonie mobilă sau în domeniul auto, spre exemplu", spune Elena. Bucuria de a fi voluntar Alexandru ne-a mărturisit că a fost, pentru prima oară, într-o acţiune de voluntariat, la sugestia unui prieten, când era student şi de atunci merge, cu mare plăcere, la plantat de pomi în diverse zone ale ţării, împreună cu alţi voluntari. "Am rămas uimit când am văzut 200 de tineri plantând puieţi de brad şi, mai mult decât atât, am fost mândru când am văzut rodul muncii noastre la finalul unei zile - pe acel loc sterp răsărise o mică pădure şi m-am gândit cât de mult bine am făcut, cu toţii, pentru noi şi pentru copiii noştri, care vor creşte, poate, într-un aer mai curat şi vor merge să se joace în pădurea pe care noi am plantat-o. A fost un sentiment ce nu poate fi descris prin cuvinte. Şi pot fi făcute atâtea lucruri frumoase prin acţiuni de voluntariat! Cred că voluntariatul ar trebui să fie o materie distinctă care să fie predată copiilor la cursuri; cu siguranţă îi va face mai buni şi le va dezvolta simţul adevăratelor valori umane". Prin desemnarea anului 2011 drept An European al Voluntariatului, Uniunea Europeană recunoaşte importanţa voluntariatului pentru o societate democratică şi responsabilă. "Voluntariatul întăreşte valorile europene fundamentale: solidaritatea şi coeziunea socială. Vreau să îmi exprim recunoştinţa pentru milioanele de oameni care îşi fac timp pentru a ajuta la crearea unei lumi mai bune. Prin Anul European al Voluntariatului, ne dorim să îi sprijinim pe oamenii care fac diferenţa. Acum este timpul să împărtăşim, să dăm ceva înapoi şi să ne axăm pe a-i ajuta pe cei care ajută", a declarat Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.