Zeci de biserici din Moldova îl cinstesc astăzi pe Sfântul Ilie
▲ De sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, în fiecare biserică ortodoxă credincioşii s-au rugat aseară alături de clerul slujitor la slujba Vecerniei şi a Litiei, iar astăzi - în cadrul Sfintei Liturghii ▲ Aproape toate bisericile închinate Sfântului Ilie şi-au încheiat programul dedicat ocrotitorului lor spiritual cu agape frăţeşti ▲ În Mitropolia Moldovei şi Bucovinei sunt peste 20 de biserici care îl au ca ocrotitor pe Sfântul Ilie ▲
Cu mic, cu mare, numeroşi credincioşi au participat aseară la Vecernia unită cu Litia, iar astăzi se roagă Sfântului Ilie în cadrul slujbei Acatistului Sfântului şi a Sfintei Liturghii, urmată de pomenirea celor adormiţi. La final, cu toţii au luat parte la agapa frăţească, organizată, conform tradiţiei, după slujba hramului.
În Iaşi, două biserici, aflate în Protopopiatul Iaşi 1, îşi serbează hramul de Sf. Ilie. Biserica Talpalari este ctitoria marelui vistiernic al Moldovei Iordache Cantacuzino, de la jumătatea veacului al XVII-lea. Evenimentele dedicate hramului au început aseară, odată cu slujba Vecerniei şi a Litiei. „Pentru credincioşii care vor fi prezenţi la slujba hramului de vară al bisericii noastre am pregătit şi câte un pacheţel, urmând să organizăm încă un hram în toamnă, de Adormirea Maicii Domnului”, ne-a declarat parohul de la Talpalari, pr. Constantin Sturzu, care este şi consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor. Sfântul lăcaş a avut parte, de-a lungul timpului, de generozitatea multor familii boiereşti şi domneşti, printre acestea - familia primului ctitor, care a avut grijă de sfânta biserică mai bine de două veacuri şi jumătate. Unul dintre marii reprezentanţi ai familiei Cantacuzino, din ramura Cantacuzino Paşcanu, a fost cel care s-a îngrijit de refacerea din temelie a bisericii, la începutul veacului al XIX-lea.
Sărbătoare este astăzi şi la cea mai mare biserică de parohie din Iaşi, din cartierul Alexandru cel Bun. Piatra de temelie a sfântului lăcaş închinat „Sf. Ilie Tesviteanul”, „Naşterii Maicii Domnului” şi „Sf. Ierarh Nectarie” a fost pusă în anul 1996, iar construcţia propriu-zisă a început în anul 2000. În prezent, se lucrează la pictura sfântului lăcaş. Din luna octombrie a anului 2006, biserica adăposteşte moaştele Sf. Ierarh Nectarie din Eghina, devenind astfel loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi.
Hram este astăzi şi la parohia „Sf. Ilie” Soloneţ, comuna Bivolari, în cadrul căreia se organizează, anual, cu prilejul hramului, concursul „Toaca în cer”.
În Protopopiatul Iaşi 2 îşi vor serba hramul parohiile Dancu I, Rediu-Aldei, Ungheni, Şerbeşti, Slobozia şi Vişani.
Sărbătoare şi la Botoşani
În haină de sărbătoare se va îmbrăca şi Biserica „Sf. Ilie” din Botoşani. „În 1778, pe locul unde se află astăzi sfântul lăcaş exista o biserică din lemn. Acest lucru reiese din Catastihul dat de Mitropolitul Calimah, în anul 1778, breslei blănarilor din târgul Botoşani. După cum ne-a explicat parohul de aici, pr. Lucian Leonte, protoiereu de Botoşani, ctitorii acestei biserici sunt blănari din oraşul Botoşani. Ei dărâmă biserica din lemn şi, în anul 1809, zidesc mai întâi clopotniţa. După terminarea clopotniţei, breasla blănarilor face un contract cu pietrarii Constantin Sin Iordache, Ilie Ciobanu şi cu epitropii Bisericii „Sf. Ilie”, ca să zidească din nou acest sfânt lăcaş. În 1998 începe pictura interioară în tehnica frescă, executată de echipa pictorului arhitect Gheorghe Bratiloveanu din Suceava, lucrare întreruptă în anul 2000 din lipsă de fonduri. În 2001 începe reparaţia exterioară şi schimbarea acoperişului cu altul, din tablă de cupru.
În Protopopiatul Botoşani va mai fi astăzi sărbătoare la Biserica „Sf. Ilie” din localitatea Cristeşti, iar în Protopopiatul Dorohoi - în parohia Dealu-Mare.
În Protopopiatul Roznov, parohia Chintici se va afla în sărbătoare, în timp ce în Protopopiatul Săveni biserica din localitatea Adăşeni îşi va cinsti ocrotitorul.
Singura biserică cu hramul „Sfântul Ilie” din Târgu Neamţ
În Protopopiatul Târgu Neamţ, o singură biserică poartă hramul Sfântului Ilie Tesviteanul, şi aceasta se află în oraşul Târgu Neamţ, în centrul oraşului. Biserica datează din anul din 1837 şi este ctitorie a negustorului Alexandru Teoharie. „Biserica a fost sfinţită în anul 1842 în ziua Sfinţilor Trei Ierarhi. În primăvara anului 1864, în săptămâna Sfintelor Paşti, un incendiu a mistuit mai multe case aflate pe uliţa bisericii, dar şi acoperişul lăcaşului de cult, topind clopotele din turnul-clopotniţă. Refacerea acoperişului şi a clopotelor s-a făcut în acelaşi an, prin grija ctitorului bisericii”, a explicat pr. Ioan Dogariu, protoiereu de Târgu Neamţ.
La 1,5 km de Suceava se află Biserica „Sf. Ilie”, din satul Sf. Ilie, comuna Scheia, ctitorită de Ştefan cel Mare în 1488. Pictura a fost realizată în epoca lui Ştefan cel Mare, apoi refacută în sec. al XVII-lea, când mitropolitul Varlaam repară întreaga biserică. Biserica şi-a păstrat forma iniţială, având aceleaşi trăsături cu biserica din Pătrăuţi. Impresionează tabloul votiv, reprezentându-l pe Ştefan cel Mare şi Sfânt cu familia sa. Icoanele împărăteşti din biserică au fost realizate la Moscova, în 1708.
În Protopopiatul Rădăuţi va fi sărbătoare în trei biserici din oraşul Rădăuţi şi în parohia Dărmăneşti.
În Protopopiatul Câmpulung Moldovenesc îşi va serba hramul Biserica „Sf. Ilie” din Vatra Dornei şi Mănăstirea Piatra Tăieturii, din localitatea Panaci.
Biserica parohială cu hramul „Sfântul Ilie” din Roman este construită din căramidă, în 1840, de către episcopul Meletie al Romanului şi nepotul său, Germano, arhimandrit de scaun. La acea dată, cartierul N. Bălcescu de azi era comuna Carol I.
Biserica „Sf. Ilie” din Bârlad a fost construită între 1859 şi 1869 de către breasla blănarilor, la nord de biserica din lemn din perioada 1794-1795 (cu care a coexistat până în anii 1860-1864).
În Eparhia Huşilor va fi sărbătoare astăzi şi la Biserica „Sf. Ilie” din Huşi.
▲ Hram la Mănăstirea Vlădiceni
Mănăstirea „Sf. Ioan Teologul” din localitatea Vlădiceni din judeţul Iaşi îşi sărbătoreşte astăzi cel de-al doilea hram. „Mănăstirea a fost fondată de câţiva călugări athoniţi pe valea Cotmenei, nu departe de Poiana Vlădiceni, de la care şi-a luat şi numele. Prima biserică a mănăstirii a fost zidită în anul 1910, spre cinstirea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan. O a doua biserică a fost ridicată între 1923 şi 1928, care a fost însă dărâmată în timpul regimului comunist. Biserică nouă a mănăstirii datează din perioada 1994-1999, după reînfiinţarea aşezământului monahal, şi are la bază un proiect inspirat din stilul bisericilor moldoveneşti din veacul al XV-lea. Aceasta a fost sfinţită la 23 mai 1999”, ne-a declarat arhim. Arsenie Butnaru, stareţul Mănăstirii Vlădiceni. Mănăstirea are în incintă şi un paraclis cu hramul „Sf. Ilie Tesviteanul”.