„Ziarul Lumina” răspunde nevoilor spirituale ale omului de azi

Sunt bucuros să scriu câteva cuvinte la ani­versarea „Ziarului Lumina”. 20 de ani de la prima apariție nu e un ­lucru de neluat în seamă, în condițiile în care e greu să mai vorbești azi de continuitate și perseverență nu doar în jurnalism.

Lumea în care ne facem veacul este din ce în ce mai lipsită de repere, de consistența ideilor și de direcție. Germenii noii religii woke își fac simțită pre­zența, chiar dacă nu suntem încă dispuși să îi vedem, o religie contra realității, a cărei „trezire” de tip american e fără Dumnezeu și fără iertare, la care se adaugă natura prozaică a ­profesiunii de credință woke, în detrimentul poeziei marilor religii monoteiste.

În acest context socio-cultural, demersul unui cotidian de talia „Ziarului Lumina” este mai mult decât binevenit chiar dacă poate sunt destui care îi relativizează importanța. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut pentru extraordinara capacitate de sinteză, definea acest cotidian în termeni foarte conciși: „O prezență luminoasă în presa românească, o sursă de informație obiectivă și echilibrată, dar și un ­binevenit sprijin pentru cler în păstorirea credincioșilor”.

În esență, aceasta este di­recția care a consacrat „Ziarul Lumina” în cursul celor 20 de ani de apariție. Primul cotidian creștin din România după 1989.

Nu ai cum să nu înțelegi că este „reperul” ce redă activitatea întregii Biserici ortodoxe românești, cuprinzând teme de actualitate religioasă, socială, economică, documentare, reportaje, hotărâri ale Sfântului Sinod, care emană un duh de unitate de acțiune și gândire în toată diversitatea lor.

Nu pot să nu amintesc aici de suplimentul „Lumina de Duminică”, ce face legătura dintre cult și cultură, amintindu-ne cât de importantă este edu­cația, sub toate aspectele, în transformarea omului și a societății căreia îi este contemporan, pentru că ne aflăm într-o perioadă de criză, nu doar economică sau socială, ci și într-una spirituală.

Sfântul Atanasie cel Mare ne spune că Dumnezeu a dat omului nu numai existența, ci și capacitatea de cunoaștere, prin care trăiește cu conștiința că are mereu de învățat și de aflat ceva nou. Atunci când cunoașterea este orientată spre Dumnezeu, omul are șansa înveșnicirii, căci „cunoașterea lui Dumnezeu, ca realitate reînnoită, nesupusă repetiției, este cunoașterea Lui ca realitate personală”. De aceea, drumul spre asemănarea cu Dumnezeu începe cu „actualizarea con­știentă a potențialității chipului”. Deși pare ceva pretențios, gândul acesta reflectă toate formele prin care omul contemporan poate exersa „asemănarea”.

Care ar putea fi legătura cu aniversarea cotidianului „Ziarul Lumina”? Dorința omului de a afla modul în care conștiința hristică și eclesială se reflectă în viața comunității din care ar trebui să fie și el parte. Dacă „Ziarul Lumina” reușește să transmită această nevoie omului de azi înseamnă că și-a atins scopul pentru care trăiește.