„Ziua Dragobetelui“, sărbătorită la Seminarul Teologic de la Iaşi
Având drept scop readucerea în prim-plan a tradiţiilor rămase din străbuni, precum şi înlăturarea din spaţiul românesc a zilei numită „Valentine's Day“, elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi, sub coordonarea prof. Doina Balan şi a diac. prof. Mihai Ursache, au organizat în data de 24 februarie, de „Ziua Dragobetelui“, o şezătoare cu iz moldovenesc în Atriumul şcolii. La manifestare a fost prezent şi arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Mai multe detalii despre alegerea Seminarului din Iaşi de a sărbători Dragobetele ne-a oferit pr. director Dragoş Bahrim: „În ultimii ani, tradiţiile occidentale încep să prindă rădăcini şi în ţara noastră, smulgând din pământul trudit de străbunii noştri pomul tradiţiei noastre româneşti. O «sărbătoare» care loveşte în mod direct în spiritualitatea poporului român este cea numită «Valentine's Day» sau «Ziua Sf. Valentin» de pe 14 februarie, foarte populară în rândul tinerilor, care îşi amintesc tot mai puţin de ziua de 24 februarie, numită şi «Ziua Dragobetelui», sărbătoare autentic românească, despre care vorbesc mari etnografi, istorici şi teologi. Spiritul cultural complex al neamului nostru nu se explică numai din persistenţa lui din vremuri străvechi în spaţiul de mijloc între Occident şi Orient, ci şi din îmbinarea în el a tradiţiilor care l-au format şi l-au caracterizat drept un popor bogat în obiceiuri. De aceea, se cade să ţinem cu sfinţenie la datinile păstrate din vechime de părinţii părinţilor noştri, mai ales că sunt bine întemeiate, şi nu să împrumutăm de la alte popoare, deoarece, după cum spunea părintele Dumitru Stăniloae, «poporul român trebuie să fie străin spiritual de mistica occidentală a întunericului, fiind un popor care se bucură de lumin㻓.
„Dragobetele nu reprezintă pentru români doar Ziua îndrăgostiţilor, care îşi fac cadouri şi servesc cine romantice, cum se întâmplă de «Valentine's Day», ci ziua în care dragostea aduce laolaltă pe om, Dumnezeu şi natura, şezătoarea fiind locul unde se întâlnesc cele trei elemente în dansul, portul şi cântecul pur româneşti“, a adăugat şi diac. prof. Mihai Ursache.