Ziua Universală a Iei la Catedrala Patriarhală
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit marți, 24 iunie, Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București, cu prilejul sărbătoririi Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. La slujbă au participat și membre ale Comunității „Domnițe cu altițe”, îmbrăcate în costume populare, marcând astfel Ziua Universală a Iei, celebrată la aceeași dată.
Alături de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul s-au rugat preoți și diaconi din soborul Catedralei Patriarhale, purtând veșminte luminoase brodate cu motive populare.
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a prezentat misiunea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, conform prezentării lucane.
„Praznicul de astăzi, prin ceea ce spune Arhanghelul Gavriil și prin ceea ce profețește Sfântul Proroc Zaharia, arată poziția unică ocupată de Sfântul Ioan Botezătorul în iconomia mântuirii neamului omenesc. Sfântul Zaharia, lăudând pe Dumnezeu, spune că El a cercetat și a făcut răscumpărare poporului Său. Este un cuvânt foarte important peste care trecem adesea superficial. Zaharia, intuind lucrarea fiului său, Ioan Botezătorul, aceea de Înaintemergător al Mântuitorului Iisus Hristos, a spus că el pregătește activitatea de răscumpărare sau de mântuire pe care o va împlini Hristos prin predicarea Evangheliei, dar mai ales prin Pătimirea, Moartea pe cruce, Învierea din morți, Înălțarea și șederea de-a dreapta Tatălui. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul se bucură de câteva epitete unice. Dumnezeu Tatăl, prin gura Prorocului Maleahi, îl numește «îngerul Meu». Mântuitorul Însuși, vorbind despre Ioan Botezătorul, afirmă faptul că dintre toți cei născuți din femeie, nimeni nu este mai mare decât Ioan Botezătorul. Iar Sfântul Ioan Evanghelistul spune în prologul Evangheliei sale că Ioan este om trimis de Dumnezeu, ca să mărturisească despre Lumină, ca toți să creadă prin el. Icoana Deisis Îl prezintă pe Hristos stând pe tronul de judecată la sfârșitul istoriei, având de-a dreapta pe Preasfânta Sa Maică, potrivit prorociei lui David psalmistul: «Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată», iar în stânga tronului Dreptului Judecător stă Sfântul Ioan Botezătorul”, a spus Episcopul-vicar patriarhal.
La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a arătat de ce sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este numită în popor „Sânziene”.
„Sărbătoarea de astăzi, cunoscută în popor și cu numele de «Sânziene», are și o foarte amplă manifestare folclorică, etnografică. Și din această perspectivă, ziua de astăzi are o bogăție spirituală cu totul extraordinară. Când spunem «Sânziene» ne gândim la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan pentru că acest termen este o altă formă a numelui Sfântului Ioan, după cum avem și alte toponime, ca Sângiorz, Sânnicolau și altele. De asemenea, ne gândim și la florile care împodobesc pajiștile din țara noastră în această perioadă, care au culoarea aureolei sfinților, adică sunt galbene aurii. Mai mult decât atât, floarea lor are forma unei cruci. Fiecare minusculă floricică are patru petale în chipul sfintei cruci. Această plantă a fost asimilată de poporul român cu jertfa martirică a Sfântului Ioan Botezătorul. În popor, prin sânziene se înțeleg și unele ființe mitologice, care sunt amintite astăzi în contextul în care Nașterea, ca și Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, s-a petrecut sub adumbrirea Duhului Sfânt. De aceea, oamenii și-au dorit ca și copiii lor să fie ocrotiți de anumite puteri nevăzute și au asimilat îngerilor ocrotitori aceste ființe imaginare care să ocrotească leagănul nou-născuților și copilăria celor mici. Așadar, această zi este legată prin toate firele de praznicul creștin al Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, a explicat Preasfinția Sa.
Totodată, ierarhul a vorbit și despre inițiativa declarării zilei de 24 iunie ca Zi Universală a Iei, precum și despre modul cum aceasta este marcată.
„În 2013, o inițiativă foarte inspirată a făcut ca ziua de 24 iunie să fie desemnată ca Zi a Iei Românești, iar această propunere a fost făcută în ziua pomenirii Soborului Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). Dacă, în general, impunerea unei noi sărbători presupune un anumit timp până când este asimilată de popor, această inițiativă s-a bucurat de o primire exemplară încă de la început. Din 2013, în fiecare an în această zi o mulțime de oameni îmbracă iile și costumele românești, mai ales atunci când merg la biserică. Această legătură este temeinic argumentată de faptul că primele reprezentări ale costumelor noastre tradiționale au fost făcute în pictura bisericească medievală, unde este reprezentată Judecata din urmă, mai ales la Voroneț. În această frescă, Avraam, Isaac și Iacov țin pe brațe ștergare moldovenești în care sunt așezate sufletele fericite ale drepților. Și în alte fresce și icoane sunt reprezentate foarte multe elemente tradiționale românești, de la costume până la unelte cu care strămoșii își lucrau pământul. Lucrul acesta a condus la o mișcare de renaștere a costumului popular și a tradițiilor. (...) Astăzi, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Sfânta Liturghie din Catedrala Patriarhală a participat și comunitatea denumită «Domnițe cu altițe», iar aceste distinse doamne încă din anul 2016 promovează costumul românesc în diferite împrejurări”, a arătat ierarhul.
Pentru acest moment, membrele comunității amintite au purtat buchete de spice legate cu panglici tricolore, pe care le-au împărțit la finalul Sfintei Liturghii pelerinilor din Catedrala Patriarhală. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.