Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Pierdere accentuată a diversităţii lingvistice

Pierdere accentuată a diversităţii lingvistice

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 10 August 2026

La nivel global, oamenii folosesc în prezent circa 7.500 de limbi, cele mai vorbite - atât de nativi, cât şi de non-nativi - fiind engleza, chineza mandarină, hindi, spaniola, araba şi franceza. Deşi par foarte multe, numărul lor este mult mai mic în comparaţie cu diversitatea lingvistică din alte epoci, relatează Reuters. Potrivit unui articol apărut în revista Science, în „perioada de aur” lingvistică, ­cuprinsă între primul mileniu î.Hr. şi primul mile­niu d.Hr., omenirea ar fi ajuns la un maxim de 30.000-75.000 de limbi utilizate. Cercetătorii au ajuns la această concluzie folosind modelarea matematică şi cunoştinţe de antropologie, lingvistică şi demografie pentru a estima numărul limbilor folosite în Holocen, intervalul geologic de aproximativ 11.700 de ani, care se întinde de la sfârșitul ultimei epoci glaciare până în prezent.

Articolul pune în evidență un declin lingvistic important faţă de „epoca de aur” menționată, cauzat de înlocuirea limbilor sub influenţa expansiunii imperiilor antice, așa cum s-a întâmplat cu latina care s-a transformat în franceză, italiană şi spaniolă, şi a așa-numitului imperialism lingvistic. Spre exemplu, Anglia a luat măsuri severe împotriva limbii irlandeze în Irlanda, Spania a interzis limbile indigene în Americi, Portugalia a făcut la fel în Brazilia, Franţa a impus franceza în coloniile africane. „90% din populaţia globului vorbeşte 10% din limbile lumii, aşadar sunt multe, multe limbi cu un număr mic de vorbitori şi de utilizatori”, a spus Claire Bowern, profesoară de ling­vistică şi antropologie la Universitatea Yale şi autoarea principală a articolului publicat în revista Science.