Povești ale palatelor voievodale de la București și Târgoviște

Muzeul Municipiului București (MMB) prezintă, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ­„Curtea Domnească” Târgoviște și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, expoziția „Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște, în perioada medievală”, găzduită de Palatul Suțu. Este prezentată, astfel, istoria celor două monumente, cu provocările prin care ruinele sau edificiile au trecut sau încă mai trec.

Expoziția „Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște în perioada medievală” explorează parcursul pe care cele două orașe le-au avut în perioada medievală şi istoria bogată a acestor reședințe domnești folosite fie concomitent, fie alternativ de domnii munteni, între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și până în secolul al XVIII-lea. Evoluția celor două capitale a fost marcată, fără îndoială, de personalitatea și interesul câtorva mari domnitori ai Țării Românești, printre care Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mircea Ciobanul, Petru Cercel și Constantin Brâncoveanu. Sunt cei care au scris cu piatră, cărămidă în istoria celor două capitale.

Imaginea acestor oraşe este antitetică. Bucureștiul, aflat foarte aproape de garnizoanele otomane de la Giurgiu, se dezvoltă inițial cu rol de apărare și este fortificat de timpuriu în calea pericolului otoman de la sud de Dunăre. La Târ­goviște, în schimb, se construiește un palat voievodal încă de la început. Despre un palat bucureștean se poate vorbi abia în perioada lui Mircea Ciobanul. Acesta constru­iește un edificiu cu subsoluri și etaj, într-o arhitectură la modă în acea vreme.

Unul dintre curatorii expoziției, Theodor Ignat, muzeograf în cadrul MMB, spune că „un obiectiv adiacent al expoziției a fost și dorința de a întoarce atenția publică spre soarta monumentelor bucureștene sau târgoviștene dintr-o perspectivă oferită de muzeografie și arheologie. Târgoviște este capitala sui-generis a Țării Românești, centrul laic căruia i se alătură cel eclesiastic de la Curtea de Argeș. În schimb, ­Curtea Veche a Bucureștiului este la începuturi un loc menit să aducă securitatea târgoveților și comer­cianților, refugiul lor și poate al unor domnitori aflați la ananghie. Despre Curtea Veche cu semni­ficația politică a unei capitale putem vorbi abia la 1459, când Vlad Țepeș pomenește de cetatea București. Nu știm cu exactitate ce rol aveau primele turnuri fortificate ale Bucureștiului în vremea lui Mircea cel Bătrân, care, aproximativ în aceeași perioadă, stabilea Târgo­viște ca principală reședință a Țării Românești. Știm doar că Vlad, fratele lui Mircea cel Bătrân, periclitează domnia acestuia cu susținerea Porții Otomane. După cum o spun și sursele istorice, Mircea, alături de voievodul Transilvaniei, Știbor, îl vor urmări pe Vlad până în cetatea Dâmboviței, unde în anul 1396 se retrăsese. Iată un prezumtiv rol al fortificației de pe Dâmbovița, născută poate din această rivalitate și devenită mai târziu, în vremea lui Țepeș, o citadelă avant la lettre, construită din bolovani și pietre de talie legate cu mortar”.

Muzeograful Irina Cîrstina, de la Complexul Naţional Muzeal ­Curtea Domnească din Târgovişte, consideră că este o oportunitate unică expoziția realizată în colaborare cu MMB și își dorește ca vizitatorii să vină în număr cât mai mare să descopere pagini din istoria țării.

Expoziția de la Palatul Suțu va putea fi vizitată până în 30 noiembrie 2024, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)