România, un tezaur european

În contextul preluării, de la 1 ianuarie 2019, a Președinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Romfilatelia vă invită să descoperiţi, în emisiunea de mărci poștale „România, un tezaur european”, valorile incontestabile ale ţării noastre, care s-a remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume prin bogatul său patrimoniu cultural, spiritual și științific.

Emisiunea filatelică scoate în evidenţă personalități deosebit de valoroase pe care România le-a dat culturii sau ştiinţei pe plan mondial, dar şi clădiri emblematice ori locuri celebre, cunoscute în întreaga lume.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, veţi descoperi personalitatea celui mai mare ­sculptor român, care a marcat secolul XX, titan al artei mondiale, Constantin Brâncuși (1876-1957).

Adept al sculpturii moderne abstracte, Brâncuși a influenţat și revoluţionat, definitoriu și unanim recunoscut, sculptura. Lucrările lui în bronz și marmură sunt caracterizate printr-o formă pură, elegantă și reţinută, dar și printr-o finisare rafinată. Pasionat de sculptura în lemn, a realizat numeroase lucrări, unele de inspiraţie folclorică, și a sculptat adesea prototipuri în lemn pentru lucrări executate mai târziu în alte materiale.

Ateneul Român, construit în stil baroc între anii 1886-1888, monument inclus pe lista Patrimoniului European, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștilor, simbol al culturii române, care găz­duiește astăzi Filarmonica ­„George Enescu”, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,60 lei.

Considerat unul dintre cei mari mari inventatori ai secolului XX, cel care a revoluţionat industria aeronautică, Henri Coandă (1886-1972), inginer și fizician român, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei.

De-a lungul carierei sale, Henri Coandă s-a distins printr-o uimitoare creativitate, concretizată în peste 250 de brevete, cu aplicaţii în cele mai diverse domenii, care i-au adus numeroase premii internaţionale și titluri academice.

La cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris din 1910, expune turbopropusorul său, primul avion cu reacţie, premergătorul avioanelor turboreactoare din zilele noastre, prin care Henri Coandă devine părintele aviaţiei cu reacţie.

În perioada Primului Război Mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat. De asemenea, a descoperit materialul béton-bois, destinat prefabricatelor pentru construcţii, lista invenţiilor sale cuprinzând și tunul fără recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalaţii de desalinizare a apei marine etc.

Cel mai tânăr ținut al Europei, Delta Dunării, darul pe care fluviul l-a oferit României, a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1991, ca Rezervaţie a Biosferei. Zona cuprinde una dintre cele mai întinse arii umede din lume, cu peste 400 de lacuri, păduri de stejari și frasin, dune de nisip și plaje sălbatice pe litoralul marin deltaic. Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei redă unul dintre peisajele mirifice ale Deltei Dunării.

Orașul Iași, reper istoric și cultural al poporului român, locul unde acum peste 160 de ani apărea prima marcă poștală românească, celebrul cap de bour, găzduiește în centrul său o adevărată bijuterie arhitectonică, Palatul Culturii, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.

Astăzi, în Palatul Culturii din Iași are sediul Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, unde se află alte patru muzee naţionale - Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Știinţei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.

Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează cea mai importantă rezervaţie naturală montană din România, Parcul Naţional Retezat.

Comitetul MaB (Omul și Biosfera / Man and Biosphere) UNESCO, la a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Bio­­sferă, Paris, 1979, a desemnat Parcul Naţional Retezat ca Rezervaţie a Biosferei, confirmând încă o dată bogăţia inestimabilă a ţării noastre.