Strălucitoarea civilizație Cucuteni

În superbul Palat al Culturii din Iași, impecabil renovat și reorganizat acum câțiva ani, poate fi vizitată până în 18 decembrie 2022 expoziția „Cucuteni: o incursiune în universul unei mari civilizații preistorice”. O civilizație care reprezintă cea mai strălucită mărturie peste milenii a ceea ce a însemnat „Vechea Europă”. În urmă cu câteva mii de ani, comunitățile respective ocupau un spațiu imens, de aproximativ 350.000 km pătraţi (România de azi are 238.397 km pătraţi!), din sud-estul Transilvaniei, peste Carpaţii Orientali, până la Nipru, cuprinzând vaste teritorii din România, Republica Moldova şi Ucraina.

Nu e de mirare așadar că, de peste 130 de ani, arheologi și istorici de artă din întreaga lume şi-au îndreptat atenţia asupra acestei civilizaţii, pentru a încerca să înţeleagă mecanismele care au permis acestei populaţii să atingă, în mileniile V-III î.Hr., un nivel atât de ridicat, materializat, printre altele, în spectaculoasa ceramică pictată, zecile de mii de figurine de lut ars găsite până acum, sanctuarele şi altarele care apar în fiecare aşezare scoasă la lumină, locuinţele spaţioase, cu platforme masive de lut, care își păstrează și azi misterele în legătură cu etapele de construcţie şi cu utilitatea diferitelor elemente componente. Unele din aceste elemente sunt detaliate în expoziția organizată la Palatul Culturii din Iași, care cu siguranță merită vizitată. În același timp, din 29 octombrie până în 5 decembrie, tot aici a fost deschisă expoziția „Cucuteni 2021”, organizată de Centrul de Cercetare și Restaurare-Conservare și menită să prezinte etapele de restaurare.

Am stat de vorbă pe această temă cu restauratoarea Ligia Otilia Teodor, întrebând-o în primul rând cum s-a născut inițiativa expoziției. Ne-a spus că aceasta a fost prevăzută încă de anul trecut în Planul minimal de acțiuni culturale al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași (CMNM), în contextul în care Centrul de Cercetare și Restaurare-Conservare a Patrimoniului Cultural, secție a complexului, organizează anual un simpozion și o expoziție ce prezintă activitatea recentă desfășurată în cadrul secției de restaurare. „Ineditul expoziției este prezentarea detaliată a fazelor parcurse de fragmentele ceramice, de la descoperirea lor în săpăturile arheologice până la expunerea vaselor reconstituite în muzeu”.

Din păcate, vernisajul a avut loc într-un cadru restrâns, din cauza pandemiei, în prezența colegilor de la cele patru muzee din cadrul ­CMNM și a presei locale. Restricțiile impuse de pandemie nu au împiedicat însă ca expoziția să fie vizitată de-atunci încoace. De altfel, pentru a permite ca un număr cât mai mare de vizitatori să ajungă aici, perioada inițială de expunere a fost generos prelungită.

Cultura Cucuteni-Tripolie, care acoperă perioada 5.500-2.750 î.Hr., joacă un rol cu totul special în istoria României, reprezentând prima fază a istoriei antice timpurii de pe teritoriul țării noastre. Ea era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Piesele ceramice expuse au fost descoperite în așezările eneolitice cucuteniene de la Isaiia, Scânteia și Dobrovăț, județul Iași, și Trușești, județul Botoșani, aparținând fazelor Precucuteni și Cucuteni A.

Se mai găsesc și azi piese? Da, „momentan se mai desfășoară săpături arheologice la Isaiia și Dobrovăț, de unde primim, vara, mulți saci cu material arheologic”, spune Ligia Otilia Teodor. Am mai vrut să știm cât de cunoscută și de apreciată în lume este civilizația Cucuteni. Tot Ligia Otilia Teodor ne-a spus că a fost mediatizată internațional prin expoziții de amploare, organizate de statul român în Grecia, la Salonic, în 1996, în Elveția, la Olten, în 2008, la Vatican în același an, în Statele Unite, la New York, în 2009 și în alte locuri din lume.

În realizarea actualei expoziții a fost implicat direct colectivul de restauratori de la sectorul ceramică: Arina Hușleag, Ligia Otilia Teodor, Manuela Dascalache, Codrin Lăcătușu și Mihai Spiridon. „Am fost ajutați de colegii noștri restauratori de la alte sectoare și de colegii de la muzeele din cadrul CMNM”, a precizat interlocutoarea noastră.

Rolul fundamental al familiei

Palatul ieșean trăiește însă prin numeroase alte demersuri culturale. De pildă, programul de educație muzeală Atelierele DICE - D(istractiv), I(nteractiv), C(reativ), E(ducativ) - derulat de Secția relații publice, marketing, logistică, proiecte, programe, cu sprijinul muzeelor-surori, „a fost înainte de pandemie și este și în prezent foarte căutat de public, tratând teme diverse, inspirate din patrimoniul cultural, comunicând într-o manieră atractivă informații despre acesta și transformând vizita la muzeu într-o experiență memorabilă”. Pe perioada pandemiei și în prezent, în condițiile actuale, vizitarea Palatului Culturii este restricționată conform normelor în vigoare, accesul vizitatorilor fiind permis doar cu certificat verde. În consecință, numărul de vizitatori a scăzut drastic. Dar trebuie să ne păstrăm speranța că această perioadă va trece repede și Palatul Culturii va fi din nou frecventat. Așa cum merită din plin clădirea care, în 2025, își va sărbători centenarul.

Ligia Otilia Teodor face parte dintr-o familie de prim rang în teritoriul culturii. Ea ne-a spus că „bucuria restaurării ceramicii arheologice mi-a fost insuflată de timpuriu, din copilărie, de contactul cu șantierele arheologice pe care am fost împreună cu părinții mei, Dan și Silvia Teodor, arheologi de prestigiu la Institutul de Arheologie Iași, tatăl meu fiind și profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iași. Interesul pentru istorie și arheologie, îmbinat cu pregătirea tehnică de inginer, a făcut posibilă activitatea performantă și de succes pe care o desfășor în domeniu de peste 25 de ani”.