Legea salarizării, blocată la capitolul Educație

Negocierile privind noua lege a salarizării continuă în vederea obţinerii unui acord cu sindicatele din învăţământ, însă șansele ca actul normativ să fie adoptat până la termenul de 31 august 2026 sunt „destul de mici”, după cum avertizează vicepremierul Tánczos Barna. Potrivit acestuia, Educația este singurul domeniu în care Guvernul și sindicatele nu au reușit să ajungă la un compromis. Mai multe puncte se află în negociere, iar unul dintre acestea este sporul de dirigenţie.

Forma actuală a proiectului legii salarizării nu oferă suficiente garanții că veniturile angajaților din învăţământ nu vor scădea şi, de aceea, spune vicepremierul Tánczos Barna, se poartă în continuare negocieri între Guvern şi sindicate. „Între cele două variante (n.r., de calcul) va trebui să găsim o cale de mijloc. Această cale de mijloc încă nu se întrezărește”, a declarat vicepremierul la RFI.

Unul dintre principalele puncte aflate în negociere este sporul de dirigenție, care în prezent este de 10% din salariul de bază al cadrului didactic, însă valoarea acestuia diferă, fiind influențat de vechime, gradul didactic și funcția ocupată. Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, propune acordarea unei sume fixe pentru dirigenţie, argumentând că formula actuală de calcul îi avantajează pe profesorii cu salarii mai mari, în timp ce debutanții primesc mai puțin pentru aceeași activitate. În acelaşi timp, ministrul Pîslaru a invocat şi „impactul bugetar uriaş, de peste 1,2 miliarde de lei”, dacă se va aplica formula procentuală.

„Am avut o discuție cu domnul ministru cu privire la indemnizația de dirigenție. Întrebarea pe care am pus-o familiei ocupaționale este dacă n-am putea să ne gândim la o indemnizație de dirigenție în sumă fixă. Să fie o indemnizație care să stimuleze, pe care s-o gândim astfel încât să fie cel puțin pentru toată lumea care avea salarii mai mici în sistem, să fie mai mare decât aveau în prezent sau cel puțin egală. (…) Înțelegerea mea este că se vor gândi și sindicatele și vom avea o discuție pe această sumă. Nu am vehiculat, n-am avansat noi în acest moment o astfel de sumă”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Adoptarea noii legi a salarizării până la sfârșitul lunii august reprezintă unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depinde deblocarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro. Tánczos Barna estimează însă că impactul bugetar al noii grile de salarizare s-ar situa între 8 și 12 miliarde de lei, în funcție de forma finală a legii.

Vicepremierul Barna mai spune că, indiferent dacă legea salarizării va fi sau nu adoptată până la 31 august 20026, atât salariile, cât și pensiile trebuie majorate, de la 1 ianuarie 2027, cel puțin cu rata inflației.

Negocierile dintre Guvern şi sindicate au loc în contextul în care profesorii români continuă să se afle printre cei mai slab plătiți din Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente date publicate de rețeaua Eurydice a Comisiei Europene, doar cadrele didactice din Bulgaria au venituri mai mici decât cele din România. De exemplu, un învățător primește, în medie, 21.468 de lei pe an, adică aproximativ 5.000 de euro, iar un profesor de liceu câștigă în medie 23.353 de lei pe an, respectiv 5.508 euro, potrivit datelor consultate de tribunainvatamantului.ro. Pentru a ajunge la salariul maxim, de 36.216 de lei (8.542 de euro) pe an, un profesor are nevoie de 40 de ani de activitate. (O.N.)