Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
George Enescu şi lăutarii români, într-o expoziţie la Bucureşti
Expoziţia „George Enescu şi muzica lăutarilor români“ - fotografii, partituri, corespondenţă şi alte documente ce prezintă legăturile lui Enescu cu mai mulţi lăutari din epoca în care a trăit acesta - va fi vernisată astăzi, la muzeul care poartă numele compozitorului. Vernisajul va începe la ora 17:00 cu o introducere susţinută de Viorel Cosma, consultant ştiinţific în realizarea expoziţiei, care a contribuit cu o parte din documentele expuse, din colecţia sa particulară. De asemenea, la vernisaj va cânta Orchestra Petrică Pană.
În cadrul expoziţiei, ce va putea fi vizitată până pe 26 martie, publicul va putea cunoaşte o serie de lăutari români de anvergură internaţională, cum ar fi familiile Dinicu şi Filip, Nicolae Buică, Cristache Ciolac, Lică Ştefănescu, şi legăturile acestora cu George Enescu, conform Mediafax. Ideea expoziţiei a plecat de la aprecierile lui George Enescu, care spunea: „Lor, ţiganilor, să le mulţumim că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o preţuim; numai dânşii (!) ne-au dezgropat-o, au trecut-o şi dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: muzica“. Expoziţia este un demers absolut inedit care se adresează atât specialiştilor, cât şi marelui public şi a fost realizată de muzeograful Cristina Andrei, pe baza cercetărilor făcute de Viorel Cosma şi concretizate în volumul „Bucureşti - Citadela seculară a lăutarilor români (1550-1950)“, apărut la Editura Speteanu (2009). Prezentate sub formă de colaje - print digital, documentele expuse (manuscrise ale lui Enescu, partituri, fotografii, afişe, corespondenţă) provin din colecţia lui Cosma, precum şi din arhivele Muzeului Naţional „George Enescu“, Bibliotecii Academiei Române şi Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
