La un ceai Te invit la un ceai cafea bem mereu să vii, te rog, îmbrăcată într-o poezie tu alegi deux pièces rochie dreaptă cloș scurtă lungă ne plimbăm apoi prin pădurea din gândurile
De la păcat la revelația iubirii lui Dumnezeu
Dubla confesiune, a lui Frank și Rachel Atwood, din cartea „Lumina din spatele gratiilor - povestea adevărată a unui condamnat la moarte convertit la Ortodoxie în închisorile Arizonei” (în românește de Anca-Irina Ionescu, Editura Sophia), este o mărturie cutremurătoare a drumului de la păcat la conștientizarea lui, până la, prin convertirea la Ortodoxie, atingerea stării de iluminare, care, prin chenoză și metanoia, îngăduie mântuirea.
Metafora „lumina din spatele gratiilor” din titlul ales pentru această lungă spovedanie transmite ideea profund încurajatoare, în acord cu gândirea creștin-ortodoxă, că lumina este mai puternică decât întunericul, că ea răzbate prin orice pâclă, străpunge bezna, oricât de groasă, că iubirea lui Dumnezeu îmbrățișează întreaga lume și toată creația.
Frank și Rachel Atwood au pornit în viață din puncte diferite, au avut, până la un anumit moment, drumuri diferite, cu așteptări promițătoare, pline de speranță, neonorate, prin hybris tragic, de Frank, augmentate, prin credință, de Rachel.
Frank Atwood se naște într-o familie iubitoare, cu posibilități și șanse luminoase de educație și formare, susținut pentru a-și atinge potențialul. Practică sporturi, ia lecții de violoncel, urmează, cu succes, cursurile școlii. Dar, la 14 ani, în urma unui tragic eveniment - e agresat sexual de un bărbat, viața lui e deturnată, iar el devine o jucărie a sorții pe care nu mai are puterea de a o stăpâni. E începutul dezastrului moral și existențial. Coborârea în infern este totală. Nimic din ceea ce e rău nu este ratat - droguri, jafuri. Trece prin infernul încarcerărilor, supus la alte multe violențe și agresiuni. Străbate, astfel, infernul propriului dezastru. Totul este rememorat și consemnat în perioada 2008-2018, la sugestia starețului Epifanie de la Mănăstirea Machairas din Cipru, care fusese foarte impresionat de poveștile amândurora, sfătuindu-i, de aceea, să-și scrie fiecare, spre a fi de folos și altora, autobiografia.
Dacă drumul lui Frank Atwood are desenul descendent al decăderii și degradării morale, ca o coborâre în infern, cel al lui Rachel îl desenează pe cel al ascensiunii. Cu o mamă alcoolică, ea este obligată de soartă, de la o vârstă fragedă, să se orienteze într-un labirint al obstacolelor. Îl descoperă pe Dumnezeu și această aflare o ține mereu în lumină. Astfel că, în 1987, când Frank Atwood este acuzat că ar fi ucis o fetiță de 8 ani și condamnat la moarte, ea poate să vadă în întuneric, să descopere lumina din pâclele întunericului, să deceleze grâul de neghină, lumina din sufletul celuilalt. Va face primul gest de apropiere, trimițându-i, în închisoare, o scrisoare lui Frank, ridicându-i, în spiritul creștinismului, două întrebări esențiale: „1). Dacă ai muri astăzi, ai fi sigur că vei ajunge în Rai? și 2). Dacă Dumnezeu te-ar întreba de ce să te primească în Împărăția Lui, ce I-ai răspunde?”
Ceea ce se întâmplă în continuare face parte din lucrarea lui Dumnezeu pentru salvarea sufletului lui Frank Atwood. În ziua de 20 ianuarie 1988, Frank L-a acceptat pe Hristos ca Domn și Mântuitor al lui și, din acel moment, și-a dedicat, din nou, viața Domnului. Deschizându-i-se larg drumul spre Iisus Hristos, Frank a putut ieși din întunericul păcatului, lăsându-se cuprins de lumina izbăvitoare a iubirii christice. În 1991, se căsătoresc; în 1999, Frank se convertește la Ortodoxie, botezat, după ce trecuse prin perioada de catehizare, primind numele de Anthony, după Sfântul Antonie cel Mare, în anul 2000; va fi urmat, în 2006, de Rachel și de tatăl acesteia. Părintele Paisie devine duhovnicul și călăuza lui pe acest drum al iluminării prin credință, drumul mântuirii.
Confesiunea, de o liminară sinceritate, alternează întâmplările vieții care i-au scris destinul, cu meditația profundă asupra adevărurilor biblice. Frank Atwood a susținut, în închisoare, doctoratul în Teologie. Cunoașterea în această direcție este, deopotrivă, una a minții și a inimii. Toate păcatele sunt conștientizate și mărturisite, nu și acela pentru care a fost condamnat la moarte - uciderea fetiței de 8 ani. Toate demersurile sale în justiție, din perioada 1987 - 8 iunie 2022, când a fost executat, au vizat clarificarea acelor împrejurări. Justiția le-a respins, însă, pe toate. Întoarcerea la o viață normală nu a mai fost posibilă pentru Frank Atwood. Societatea l-a condamnat, judecându-l aspru, conform legilor omenești. Dumnezeu a fost mai generos, conducându-l, pe calea iluminării, la acceptarea voii Sale. Frank Atwood a acceptat și, înainte de a fi executat, a fost tuns în monahism. Lumina din spatele gratiilor s-a revărsat asupra lui și a celor care, în ciuda tuturor obstacolelor, i-au fost alături, lumină care l-a însoțit în trecerea spre eternitatea lui Dumnezeu...
Când oamenii închid o ușă, undeva, în cer, Dumnezeu aprinde o stea. Cea a lui Frank și Rachel Atwood luminează în numele iubirii creștine, cu speranță și credință.