Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Sfinţii Trei Ierarhi - prieteni în veşnicie
Dragii mei, astăzi vă vorbesc despre Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei mai mari Învăţători şi episcopi ai Bisericii noastre, ei sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi şi, deşi au şi sărbători separate, ei sunt prăznuiţi împreună pe 30 ianuarie.
Aceşti trei ierarhi au fost contemporani, colegi de studii şi prieteni. S-au născut în Asia Mică, în secolul al IV-lea şi au trăit după perioada persecuţiilor. Toţi trei au cunoscut foarte bine învăţătura vremii lor şi pe cea a Bisericii şi au tâlcuit Sfânta Scriptură. În acea perioadă, în Biserică apăreau diverse învăţături greşite (erezii), iar Sfinţii Trei Ierarhi au avut de luptat cu ele pentru a păstra dreapta credinţă a Bisericii. Cu multă dragoste, dar şi prin fapte pline de milostenie, ei i-au condus pe oameni pe calea Adevărului. Am să vă spun acum şi povestea acestei împreună prăznuiri. În jurul anului 1100, credincioşii care îi cinsteau cu tot sufletul au ajuns cumva să se certe cu privire la cel care este cel mai demn de cinstire şi ar avea întâietate faţă de ceilalţi doi sfinţi. Dar Sfinţii Trei Ierarhi, din cer, nu au răbdat să vadă cum se dezbină oamenii. Ei s-au arătat împreună unui arhiereu din acea vreme şi i-au spus într-un glas: "La Dumnezeu una suntem şi nici o împotrivire sau vrajbă nu este între noi. Ci fiecare la timpul său, îndemnaţi fiind de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea, şi de vei chema pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, împreunează-ne prăznuirea într-o singură zi." Şi astfel, episcopul Ioan, ascultându-le cuvântul, i-a înştiinţat pe ceilalţi creştini şi au ales ca zi de prăznuire ziua de 30 ianuarie. Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă, primind de la părinţii săi o educaţie creştină aleasă. A întrecut în înţelepciune pe cei din timpul său şi pe cei din vechime, căci învăţase toată filosofia şi toate ştiinţele din vremea aceea. Se întâlneşte cu Sfântul Grigorie de Nazianz în Atena, la studii, legând o strânsă prietenie care va dura întreaga viaţă. Sfântul Vasile a insistat ca în viaţa călugărilor rugăciunea să fie împletită cu munca, iar pe mireni i-a îndemnat să ridice aşezăminte pentru îngrijirea săracilor, orfanilor, bătrânilor. El însuşi, pe lângă biserici şi mănăstiri, a înfiinţat primele aşezăminte în care erau îngrijiţi toţi cei care aveau nevoie de ajutor. Spitalele, şcolile, cantinele funcţionau sub numele de Vasiliada. De asemenea, să nu uităm că Sfântul Vasile a alcătuit şi Liturghia care îi poartă numele şi care se săvârşeşte în anumite duminici şi sărbători. Sfântul Grigorie Teologul s-a născut lângă cetatea Nazianz, într-o veche familie de aristocraţi. El a primit o educaţie aleasă în Atena, unde l-a cunoscut pe bunul său prieten, Sfântul Vasile. Erau nedespărţiţi şi cunoşteau numai două căi: "spre şcoală şi spre biserică". Sfântul Grigorie a fost numit "Teologul", care înseamnă "cuvântător de Dumnezeu", pentru că a explicat Taina Sfintei Treimi pe înţelesul oamenilor din timpul lui. Pe lângă renumitele "Cuvântări", el a scris şi poeme minunate, fiind unul dintre primii autori de poezie creştină. Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia Siriei şi a studiat ştiinţele vremii, întrecându-şi chiar şi dascălii. El a predicat mai ales mirenilor, chemându-i la faptele milosteniei şi la pocăinţă. Este considerat cel mai iscusit orator pe care l-a avut Biserica. Sfântul Ioan este autorul Sfintei Liturghii care îi poartă numele şi care se săvârşeşte de 1.600 de ani în bisericile ortodoxe de pretutindeni. Să păstrăm în inimile noastre modelul prieteniei Sfinţilor Trei Ierarhi! Credinţa în Hristos a făcut ca aceşti sfinţi să se cunoască şi să se împrietenească, slujirea în Biserică a sporit prietenia lor, iar dragostea de Dumnezeu a dus această prietenie în veşnicie.