Revista presei

Punctul.ro scrie despre biserica din Corneşti, construită între anii 1788 și 1797, fiind primul locaş ortodox de piatră din Sighişoara, ridicat la poalele Cetăţii Medievale și care adăposteşte o serie de comori unice, atât prin compoziţie, cât şi ca valoare de tezaur. Printre acestea se numără o pictură murală extrem de expresivă pentru perioada în care a fost realizată, un iconostas vechi pictat, un clopot, un potir şi un antimis, unul dintre cele mai vechi păstrate, având peste 220 de ani. „Ne aflăm în cea mai veche biserică ortodoxă de piatră de pe aceste meleaguri, care mustesc de istorie şi de credinţă, a bătrânei noastre Sighişoare, este o biserică dedicată prin excelenţă Stăpânei îngerilor, pururea Fecioare Maria”, a declarat, pentru Agerpres, protopopul ortodox al Sighişoarei, Dan Ovidiu.

Alba24 publică un documentar despre bisericile românești de lemn din județul Alba, a căror arhitectură s-a dezvoltat și păstrat în acest județ, pe valea Mureșului, văile Târnavelor, dar și pe valea Arieșului. Astăzi sunt „incluse în patrimoniul național aproape 50 de biserici de lemn, dintre care majoritatea datează din secolul XVIII. Demn de menționat este faptul că în județul Alba se păstrează și este încă în folosință cea mai veche biserică de lemn din România, biserica Mănăstirii Lupșa, ridicată la 1429. (...) Din punct de vedere tipologic, bisericile de lemn din Alba se încadrează în obișnuita structură longitudinală a spațiului dispus ritual în pronaos (frecvent tăvănit), naos (de obicei cu boltă semicilindrică) și altar, iar turnul este înălțat peste pronaos, cu excepția cazurilor când clopotnița este separată de biserică”.

Bihor online semnalează că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a creat un sistem voluntar de recunoaștere a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale. În acest sens, în data de 23 iunie 2020 a fost recunoscută prima Rută Cultural Turistică, cea a „Bisericilor de lemn din județul Bihor”. „În țara noastră există multe destinaţii și obiective turistice care pot fi promovate prin Rute Cultural Turistice, indiferent că vorbim despre o tematică istorică, arheologică, religioasă sau gastronomică. Ce ne propunem noi, la nivelul ministerului, este să le oferim această recunoaștere și astfel să subliniem importanța dezvoltării produselor turistice românești”, a declarat Emil-Răzvan Pîrjol, secretar de stat în MEEMA.