Clopotele Catedralei Naţionale au fost sfinţite

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit ieri, 3 septembrie 2018, cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului, înainte de ridicarea lor în turnul-clopotniţă. La slujbă au participat Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul, membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, membrii Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, slujitorii de la Paraclisul Catedralei Naţionale, precum şi membri ai echipei de coordonare a lucrărilor.

Slujba de sfinţire să­vâr­șită ieri în exterior va fi urmată de sfințirea interioară a clopotelor după așezarea lor în turnul-clopotniță de pe fațada de vest a noii Catedrale Patriarhale, la o înălțime de 60 de metri, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

După slujba de sfinţire, Patriarhul României a vorbit despre semnificaţia, rostul şi utilitatea clopotelor, explicând faptul că atât exteriorul clopotului, cât şi interiorul acestuia trebuie sfinţite. „Astăzi am săvârşit sfinţirea clopotelor în exteriorul lor, urmând ca după ce acestea vor fi aşezate la locul lor în turnul-clopotniţă, peste două zile, să fie sfinţite de Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari şi în interiorul lor. Clopotul este, în primul rând, glasul Domnului care ne cheamă să lucrăm pentru slava Lui şi pentru mântuirea noastră. Clopotul nu este doar un simplu instrument muzical. Aşa cum am auzit în rugăciunile care s-au citit, clopotele sunt glasul Domnului care ne cheamă să ne adunăm în binecuvântarea şi iubirea lui Dumnzeu. Ele sunt glasul Domnului care ne cheamă la rugăciune şi, aşa cum se precizează în prima rugăciune de sfinţire, ele au rostul de a ne ţine în stare de veghe, de trezvie. Ele combat lenevirea duhovnicească. De asemenea, rostul clopotelor este şi acela de a ocroti poporul de furtuni, de trăsnete, de tunete. Clopotele împrăştie norii grei ai furtunilor, alungă fulgerele şi tunetele şi ceaţa vătămătoare. Dar, în acelaşi timp, clopotele alungă şi duhurile cele necurate, întărindu-l pe credincios să-şi aducă aminte de Dumnezeu şi să ceară ajutorul Lui când este ispitit”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre istoricul clopotelor şi utilizarea acestora în cultul creștin. „Cel mai vechi clopot s-a produs în China, cu 3.000 de ani înainte de Hristos, apoi în India. Erau clopote mari din metal în care se bătea cu un ciocan (...). Încetul cu încetul clopotele au primit o semnificaţie duhovnicească şi au fost integrate şi în cultul creştin. Această semnificaţie religioasă a fost argumentată cu referire la Vechiul Testament, şi anume la trâmbiţele de argint pe care Moise le-a făcut la porunca lui Dumnezeu pentru a anunţa chemarea la rugăciune, dar şi chemarea la luptă. Locul trâmbiţelor de argint din Vechiul Testament a fost luat de clopotele sfinţite de Biserică. Folosirea clopotelor în cultul creştin a început să se răspândească în secolul al 5-lea, în Occident. Primii făuritori de clopote au fost călugării benedictini. În secolul al 6-lea se menţionează faptul că, în cultul creştin, clopotele nu sunt folosite doar în mănăstiri, ci şi la parohii. La Constantinopol clopotele au ajuns abia în secolul al 9-lea, pe la anul 857. Ursus (Orso I Participazio), dogele Veneţiei, a oferit împăratului Mihail al III-lea douăsprezece clopote pentru a fi aşezate într-o clopotniţă lângă Biserica «Sfânta Sofia» din Constantinopol. De la Constantinopol, clopotele au fost admirate şi de monahii din Muntele Athos şi aşa au ajuns clopotele să fie folosite şi acolo. După aceea ele s-au răspândit în peninsula balcanică şi în Rusia”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Răspândirea folosirii clopotelor în cult

Preafericirea Sa a vorbit şi despre istoricul clopotelor în Ţările Române. „Primul clopot cunoscut la noi, în Ţara Românească, a fost făcut de meşteri din Transilvania şi din Occident. Acesta a fost realizat în anul 1385 şi se află la Mănăstirea Cotmeana din Argeş, unde, în mod minunat, funcţionează şi astăzi. În 1395, Mircea cel Bătrân a făcut în dar un clopot Mănăstirii Cozia. În Moldova, primele clopote au fost făcute în timpul lui Ştefan cel Mare. Primul clopot l-a dăruit el Episcopiei Romanului şi apoi Mănăstirii Putna, Mănăstirii Neamţ etc. Clopotele europene se disting de cele asiatice prin faptul că au balans. Ele sunt trase, nu sunt bătute. Clopotele noastre sunt clopote europene, care au libertatea de mişcare a limbii în interiorul clopotului şi au un sunet foarte atrăgător”, a evidenţiat Patriarhul României.

Clopotul mare de la Patriarhia Română

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi despre istoricul clopotului de la actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti. „La Patriarhie, primul clopot mare a fost făcut în 1888 pentru Catedrala Mitropolitană «Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena», zidită între anii 1656-1658 de către Constantin Şerban Basarab Voievod şi sfinţită în 1658 în timpul domnitorului Mihnea al III-lea Voievod. În 1698 Constantin Brâncoveanu a terminat lucrările de zidire a clopotniţei Catedralei Mitropolitane, dar aceasta avea un singur etaj. Aşa se face că atunci când în 1888 a fost adus de la Budapesta, pe apă, clopotul mare de 9 tone al Mitropoliei Ţării Româneşti, el n-a putut fi aşezat în clopotniţa lui Brâncoveanu pentru că a fost insuficient de consolidată. Aşa a stat clopotul de la 1888 timp de 70 de ani, până în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, care în 1958, în plin comunism, a consolidat clopotniţa şi a mai adăugat un etaj, iar la etajul al doilea a fixat clopotul din 1888”, a explicat Preafericirea Sa.

Noile clopote ale Catedralei Naționale

Clopotele Catedralei Națio­nale au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanție de 15 ani și o viață (dăinuire) apreciată la peste 400 ani. Ele au fost aduse în țară în data de 19 mai 2017. Cele 6 clopote cântăresc împreună 33 tone. Clopotul mare, dedicat eroilor nea­mului, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălțime și un diametru de circa 3 metri. Acesta va putea fi auzit pe o rază de 15 km la evenimentele și sărbătorile importante, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Urmând tradiției creştine privind inscripționarea clopotelor, pe fiecare dintre cele șase clopote se află inscripționate: stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului Daniel - sub păstorirea căruia s-a concretizat construirea Catedralei Naționale și Crucea patriarhală, precum și inscripția: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională - Centenar 1918-2018”. Costul celor şase clopote a fost achitat exclusiv din banii Patriarhiei Române, nu din fonduri publice, transmite Biroul de presă.