Viețuire în duhul Sfântului Calinic la Câmpina

Credincioșii Parohiei „Sfânta Treime", din municipiul Câmpina, județul Prahova, au o evlavie deosebită și pentru Sfântul Calinic de la Cernica, din a cărui lucrare sfințitoare se împărtășesc și astăzi. Acest sfânt le-a ridicat biserica în care ei se roagă și le-a rânduit, prin exemplul lui, o conduită duhovnicească, social-filantropică și culturală în spiritul căreia conviețuiesc frățește în timp.

Dacă Sfântul Calinic de la Cernica nu ar fi călcat în Câmpina, fostul târg și punct vamal de la confluența râurilor Doftana și Prahova ar fi rămas probabil cunoscut în istorie doar prin personalitățile culturale și politice (Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade-Rădulescu, Bogdan Petriceicu-Hașdeu, George Coșbuc, Nicolae Grigorescu, Constantin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza, împăratul Wilhelm al II-lea ș.a.) care au trecut sau și-au legat viața și opera de aceste meleaguri. „Călcătura" sfântului aici înseamnă însă zidire. El a statornicit în Câmpina un duh care lucrează în oameni și astăzi, conferindu-le dimensiunea jertfei în cel mai profund și frumos sens al viețuirii în Hristos: grija de aproapele.

Ctitori și ctitorire de sfânt

Biserica parohiei, cu hramul „Sfânta Treime", a fost ridicată în 1828, având-o drept ctitoră pe Maria Bujoreanca, fiica stolnicului Constantin Lupoianu. Însă cel care ridică sfântul locaș este executorul testamentar și duhovnicul acesteia, „arhimandrit Calinic, starețul Cernicăi, care, după rugăciunea ce i-am făcut, a primit a se însărcina cu această greutate". A fost momentul în care în parohia câmpineană a început să se dezvolte o viață duhovnicească, social-filantropică și culturală deosebită. Călugări cărturari de la Mănăstirea Cernica s-au stabilit în chiliile din jurul bisericii și au început să pregătească tineri pentru cancelarii, care învățau limba greacă și slavona, au adus cărți de cult, au ridicat un cămin pentru bătrâni, care a funcționat până în 1903, când în locul lui s-a deschis o școală primară, au ridicat o locuință parohială în 1847, cea mai veche casă din municipiu, s-au îngrijit de țigani și de fetele sărace care nu aveau zestre, de străinii și bolnavii care erau găzduiți aici etc. Cutremurele, războaiele, bombardamentele și incendiile au zdruncinat serios ansamblul, dar, prin vrednicia slujitorilor de peste timp și prin jertfa credincioșilor, neajunsurile au fost înlăturate, au fost adăugate alte lucrări, s-a restaurat pictura, s-au consolidat zidurile, s-a ridicat un pridvor nou, impunător, cu clopotniță, duhul Sfântului Calinic rămânând neînfrânt și ziditor.

„Sfântul Calinic de la Cernica a avut o mare influență asupra acestei zone, căreia i-a impulsionat viața religioasă și pe cea socială. Datorită lui există prima școală în Câmpina. De la el s-a păstrat un Liturghier cu semnătura lui, icoane și alte obiecte de cult în biserica noastră, drept care credincioșii de astăzi i-au făcut o icoană în atelierele Patriarhiei, pe care au așezat-o în biserică vizavi de icoana Maicii Domnului, la care, cu siguranță, Sfântul Calinic s-a închinat", spune părintele Vincențiu Ieșanu, actualul paroh al bisericii, preot aici de 29 de ani.

Lucrarea sfântului astăzi

Lucrarea Sfântului Calinic este continuată de cei care astăzi îl pomenesc la rugăciune și care și-au rânduit viața în spiritul și duhul statornicit de marele și sfântul ierarh. O simplă enumerare a unor realizări ale co­munității din această parohie este edificatoare: la etajul noii turle au fost amenajate o frumoasă sală de consiliu, biblioteca parohială, cancelaria și au fost expuse obiectele de patrimoniu: icoane praznicare, cărți de cult etc. Într-o sală de la demisol s-a amenajat o trapeză și s-au expus ușile diaconești ale vechii catapetesme, un sfânt epitaf, iar sub conducerea părintelui paroh s-a editat pentru informarea eno­riașilor foaia religioasă „Troiță Sfântă".

„Acest duh al sfântului a lucrat tot timpul. Datorită lui am descoperit în cimitirul Mănăstirii Cernica mormântul ctitorei, căreia i-am făcut parastas; lunar, pregătim 50 de pachete cu alimente pentru persoane cu handicap și cu pensii foarte mici; acordăm o atenție deosebită tinerilor. Colegul meu coslujitor, preotul Gheorghe Mantu, se ocupă de Liga Tineretului Creștin-Ortodox, care s-a constituit aici în 2002. Acum, aceasta desfă­șoară o amplă activitate. În fiecare duminică ne ocupăm de copiii cuprinși în programul «Școala de duminică». Ei rămân după slujbă o oră cu părintele Mantu și cu profesori pensionari care, voluntar, îi ajută cu me­ditații; săptămânal facem Acatistul Sfântului Calinic la icoana lui din biserică, și cre­dincioșii simt în mod direct în viața lor lucrarea lui și a Bisericii. Din acest motiv, foarte mulți răspund chemărilor noastre. Uneori, gesturile lor ne mișcă pe noi, preoții, pentru că vedem dându-ne ajutor oameni săraci care ar merita ei să fie ajutați. Și asta pentru că omul sărac știe ce înseamnă durerea, suferința. Știe și are încredere în Biserică, pentru că aceasta își face datoria, ducându-i milostenia acolo unde este nevoie de ea. Din nefericire, în parohie mai trăiesc doar 800 de familii. Mulți credincioși au plecat să muncească în afara țării", ne-a mai spus părintele paroh Ieșanu.

În scurtul răstimp în care am fost oaspeții acestei parohii din Arhiepiscopia Bucureștilor, am trăit și noi clipa în duhul Sfântului Calinic. Și, precum părintele Vincențiu Ieșanu, ne-am bucurat și ne-am împărtășit din dragostea sfântului. De aceea, dimpreună cu cei ce se roagă la icoana lui, spunem:

„Părinții tăi, Sfinte Ierarhe, te-au afierosit Domnului și din pruncie ai avut inima locaș al Preasfântului Duh; pentru aceasta aducem lui Dumnezeu laudă și închinăciune, zicând: Pe Tine, Doamne, Cel ce Te odihnești întru Sfinți, Te lăudăm, Îți mulțumim, Ție ne închinăm și Îți cântăm: Aliluia!"