Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Editorial Școala ideală

Școala ideală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Editorial
Un articol de: Cătălin Sturza - 12 Sep, 2021

Axul unui învățământ ideal, sau mai bine spus al unui învățământ onorabil, nu poate să fie diferit de axul vieții unui om onorabil: și anume, cultivarea virtuților.

Ar fi multe de spus despre felurile în care se îndepărtează învățământul de astăzi de  un asemenea standard. Noțiunea de virtute aproape că a dispărut din școală, și nu doar din cea românească, în acest început de secol XXI. „Omul înțelept se gândește mereu la virtute”, le spunea Confucius discipolilor săi. „Pe când omul de rând se gândește doar la confort.” Scopul educației este formarea omului desăvârșit, prin virtute și prin cunoașterea adevărului, credea și Sfântul Vasile cel Mare.

Ce înseamnă un om virtuos? Platon recunoștea patru virtuți capitale ale sufletului: prudența, justiția, tăria sau fermitatea, și cumpătarea. Acestor virtuți clasice Apostolul Pavel le-a adăugat virtuțile teologale: credința, nădejdea și dragostea. În opoziție cu ele se află cele șapte păcate de moarte: mândria, avariția, desfrâul, mânia, îmbuibarea, invidia și lenea. Omul virtuos este cel care își asumă îndatoriri publice: fie ca om de stat, ca profesor sau ca învățat. Platon arată că un astfel de om virtuos nu își va urma propriile porniri și interese, ci își va pune viața în slujba semenilor săi. De aceea oamenii de stat, profesorii și specialiștii onorabili sunt așa de rari în ziua de astăzi - însă, în același timp, așa de apreciați.

Însă virtuțile sunt accesibile tuturor oamenilor, nu doar celor cu vocație de a fi elite. Numeroase legende au ajuns până la noi cu privire la domnitori și voievozi care merg incognito în mijlocul poporului și apreciază o femeie care coace pâine cu o pricepere și răbdare desăvârșite, sau un negustor care nu înșală la cântar. Virtutea înnobilează omul, oricât de banală sau de simplă ar părea, la o primă vedere, munca lui. Astfel încât un om cinstit și modest, care își face treaba urmându-și vocația, poate fi apreciat de un voievod sau chiar de un împărat.

Și este firesc să fie așa: virtutea, și nu puterea sau averea, reprezintă valoarea primordială. Cum Dumnezeu nu creează oameni la întâmplare, fiecare om vine pe lume cu o vocație anume, ne arată Sfinții Părinți. Fiecare om este înzestrat de Creator cu anumite daruri - cu o serie de talente pe care omul este dator să le dezvolte. Fiecare dintre noi va fi împlinit în măsura în care își va descoperi talentul sau talentele, le va cultiva și va excela în domeniul potrivit, fructificând pentru sine și pentru semeni talanții dăruiți de Creator. Așadar, școala și educația trebuie să-i formeze pe tineri astfel încât să-și ­împlinească rostul vieții. Iar lucrul cel mai important este ca tinerii să știe că fiecare om vine cu o vocație, iar viața are un scop.

Ce diferență între această viziune și „follow your dreams”, sloganul care domină deopotrivă mass-media și educația, în ziua de astăzi. ­Filosofia societății noastre ne spune că oricine poate să fie sau să facă orice, cu condiția să își dorească suficient de tare. În fapt, este o filosofie egalitaristă, care exclude cu totul înzestrarea și vocația fiecărui individ. Ea înseamnă să îți alegi drumul și meseria strict în funcție de niște beneficii exterioare - celebritatea, banii sau puterea - și după niște mode. Consecința este producerea unor false așteptări enorme și apoi a unor dezamăgiri pe măsură în rândul tinerilor. Și, din păcate, a unor largi pături de șomeri cu diplome în marile orașe, în timp ce domenii economice vitale, precum agricultura sau diverse industrii producătoare, rămân abandonate sau în gravă criză de mână de lucru.

Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre cei mai cultivați oameni ai epocii sale, recomanda studiul literaturii clasice în formarea tinerilor prin prisma discursului despre virtuți. Cultivarea virtuților reprezintă o axă generică, așadar aceasta poate trece prin multe materii: de la religie la literatură, istorie, studiul limbilor clasice și așa mai departe. Trăim într-o societate a confortului și a îmbelșugării, măcinată însă de haos și de grave crize morale și înfometată după virtute. Iar dacă nu doar școala, ci întreaga societate vor să depășească această criză, nu o pot face decât întorcându-se la axa virtuților.