„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Tineri timişeni, participanţi la ITO 2017
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, la această ediție a ITO au participat şi 52 de tineri din Arhiepiscopia Timișoarei, tineri activi în viaţa bisericească a parohiilor din care provin.
După multe așteptări și pregătiri a sosit momentul mult așteptat de mii de tineri din toată lumea - Întâlnirea Tinerilor Ortodocși în orașul Iași.
Ca participant la acest eveniment, am avut ocazia de a interacționa cu tineri din diferite regiuni ale țării și a dezbate un subiect foarte important pentru noi toți - libertatea. Acest subiect a fost evidențiat în cadrul imnului dedicat acestei întâlniri, dar și pe parcursul activităților din cele patru zile ale întâlnirii. Numărul mare de participanți i-a determinat pe organizatori să ne repartizeze în mai multe licee și apoi în mai multe săli de clasă pentru ca fiecare să poată participa activ la dezbaterea temei - „Tânărul în căutarea libertății”. Odată repartizați în sălile de clasă, fiecare a trebuit să își cunoască colegul „de bancă” pe baza unui set de întrebări pregătit de organizatori. Din setul de întrebări au făcut parte și următoarele două: „Când te-ai simțit liber ultima dată?” și „Ce înseamnă pentru tine a fi liber?”, întrebări care aparent par dificile, dar care de fapt sunt mult mai simple decât credem. Răspunzând cu toții la cele două întrebări, s-a observat că majoritatea ne-am raportat la libertatea lumească și nu la libertatea cea adevărată.
Pentru a înțelege cu adevărat ce înseamnă libertatea, am primit să citim o scurtă istorioară despre niște porumbei. Pe scurt, istorioara prezintă niște vânzători de porumbei care își întind capcanele pe un munte și le lasă acolo peste noapte. Când se întorc, găsesc o mulțime de porumbei sălbatici în interiorul capcanelor, dar aceștia erau foarte slabi și nu puteau fi vânduți. Văzând cum arată porumbeii, unul dintre vânzători îi propune prietenului său să le dea mâncare din belșug, astfel încât după câteva zile să poată fi vânduți. Porumbeii mănâncă cu lăcomie ceea ce primesc și se îngrașă pe zi ce trece, dar unul dintre ei nu mănâncă și slăbește și mai mult. În ziua în care vânzătorii revin, porumbelul cel slab se zbate puternic și reușește să treacă printre gratii. Istorioara amintită ne prezintă o întâmplare din viața unor porumbei și ne arată modul în care acționează aceștia când sunt prinși, lăsându-ne pe fiecare dintre noi să desprindem morala acesteia. Se observă faptul că majoritatea porumbeilor se adaptează cu ușurință la noul mod de viață, doar unul refuză să accepte ceea ce i se oferă și își stabilește propriul plan pentru drumul către libertatea de altădată. Multe ar fi de spus pe baza acestei istorioare, dar ceea ce vreau să subliniez este faptul că noi, oamenii, ne asemănăm cu acești porumbei și în viață ar trebui să acționăm ca porumbelul cel slab. Ca o concluzie, atunci când ne simțim captivi într-o problemă sau situație mai delicată, trebuie să ne dăm seama că putem fi din nou liberi oricând, cu condiția ca noi să ne dorim să fim liberi, adică voința noastră să fie mai puternică decât orice obstacol.
După sesiunea de dezbateri, am avut un program liber de vizitare a orașului Iași. Dintre toate obiectivele turistice vizitate, aș dori să aduc în atenție „Bojdeuca lui Ion Creangă”, deoarece este unul dintre scriitorii preferați ai copilăriei noastre. Ajungând la bojdeucă, am observat mulți tineri așezați pe bănci în curte, care ascultau cu atenție ceea ce le spunea doamna care era ghid la acel „muzeu”. M-am alăturat și eu acestora, apoi la finalul prezentării am pășit în interiorul „casei lui Creangă”, unde am putut vedea majoritatea obiectelor folosite de acesta pentru a contura o anumită poveste. Pentru a nu rămâne în lumea poveștilor, am pornit din nou la drum spre Grădina Palas, gazda conferinței susținute de părintele Constantin Necula. A fost o conferință plină de învățături, dar ceea ce m-a marcat în mod deosebit este următorul cuvânt: „Cel mai greu examen este Hristos!”, deoarece de multe ori ne pierdem în lucruri mărunte și uităm de ceea ce este important, considerând că examenele lumești sunt tot ceea ce contează, „dar oare Hristos nu ar trebui să fie cel mai important în viața noastră?!”
Dezbateri, conferințe, vizitarea orașului, dar parcă ceva încă ne lipsește. Probabil știm cu toții: Dumnezeiasca Liturghie din ziua de duminică și... Marșul tinereții, două evenimente care ne oferă cele mai frumoase și profunde trăiri transformate apoi în amintiri.
Imaginea de ansamblu a evenimentului intitulat „Marșul tinereții” prezintă miile de tineri adunați într-un singur loc, având același scop, care au reușit să primească cele mai sincere și impresionante salutări de la locuitorii orașului în drumul lor de mărturisire a credinței ortodoxe și de cunoaștere a lui Dumnezeu. (Ana-Maria Bujancă)