În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvintele Lui. Iar Marta se
Ziua Imnului Național, sărbătorită la Arad
Ziua Imnului Naţional a fost marcată vineri, la Arad, printr-un ceremonial militar şi religios, la care au participat reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, ai instituțiilor deconcentrate, ai partidelor politice, precum și veterani.
Manifestările dedicate Imnului Naţional al României au debutat vineri dimineața, la ora 9:00, prin oficierea unei slujbe religioase de către IPS Părinte Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului. În alocuţiunea rostită, Înaltpreasfinţia Sa a elogiat prin cuvinte alese imnul ţării și importanța lui pentru poporul nostru, făcând o trecere în revistă a apariției sale, o implicare deosebită în apariția acestuia având-o tocmai oamenii de cultură ai Bisericii. Programul a continuat cu o scurtă alocuţiune privind simbolistica versurilor Imnului naţional al României, susţinută de reprezentantul Muzeului Judeţean Arad. În cadrul manifestării, muzeograful Bogdan Ivaşcu, de la Complexul Muzeal Arad, a vorbit despre istoricul şi semnificaţia Zilei Imnului Naţional. La eveniment au participat și primarul municipiului, dl ing. Gheorghe Falcă, vicepreședintele Consiliului Județean, Claudia Boghicevici, dar și subprefectul județului, Florentina Horgea. Manifestările s-au încheiat cu intonarea Imnului naţional de către întreaga asistenţă.
Ceremonialul şi manifestările evocatoare dedicate acestui eveniment naţional au fost organizate de Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului Arad, Comandamentul Garnizoanei, precum şi Arhiepiscopia Aradului.
Ziua Imnului Naţional este sărbătorită la 29 iulie, anual, potrivit Legii 99, din 26 mai 1998. La 29 iulie 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial. „Deșteaptă-te, române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat însă în timpul Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991.