Activități culturale și duhovnicești în parohia clujeană „Nașterea Domnului”

Corul Parohiei „Nașterea Domnului” din Cluj-Napoca, însoțit de parohul Nicolae Buda, împreună cu un grup de credincioși, s-au rugat împreună cu enoriașii Parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Târgu Lăpuș. La întoarcerea spre Cluj-Napoca, pelerinii au vizitat și s-au rugat în mai multe locașuri de cult.

Corul parohiei clujene a fost invitat să continue colaborarea cu parohia din Târgu Lăpuş, în cadrul Proiectului lansat anul trecut în Postul Nașterii Domnului, numit „Uniți în cânt pentru Hristos”. Cu ocazia hramului de la Lăpuş, corul parohiei clujene, condus de Radu Pintea, a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte parohul Andrei Boboșan și părintele Mihai Gheduțiu de la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, protopopul Florin Stan, preoți din împrejurimi, precum și părintele Nicolae Buda, parohul bisericii clujene. La sfârșitul Sfintei Liturghii toți credincioșii au primit colăcei, suc și iconițe. A urmat apoi o mică agapă la Casa Lăpușană, unde corala mixtă a  parohiei lăpușene, „Armonia”, condusă de Viorel Danciu a cântat un vechi cântec patriotic dedicat Unirii.

La întoarcere, corul Parohiei „Nașterea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca a făcut un popas la Mănăstirea Lăpușul Românesc, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, așezată pe vechea vatră a satului Lăpuș. Ansamblul monahal de aici cuprinde biserica în stil maramureșan, paraclisul, altarul de vară și un corp de chilii cu etaj. Pe locul unei mănăstiri vechi distruse în 1762 de generalul Bukow, s-a ridicat, începând din 1994, noua mănăstire, așa cum arată și pisania de deasupra ușilor de la intrare în biserica de lemn: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și împreună lucrarea Sfântului Duh, s-a pus piatra de temelia la această biserică ortodoxă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” în anul 1994 de către preotul paroh Nicolae Giurgiu, ajutat de credincioși. În anul 1995, la îndemnul P.S. Iustin Sigheteanul, lucrările au fost încredințate maicilor maramureșence, stareța Magdalena și Iustina Drăguș, ajutate de obștea mănăstirii care s-a format în jurul lor. Primul slujitor ala acestui sfânt locaș a fost Arhimandritul Serafim Man, viețuitor al Mănăstirii Rohia. Pictura a fost executată în anii 2002-2003 de pictorii Ioan Botiș și soția, Mariana. Toate aceste lucrări  s-au făcut cu binecuvântarea episcopilor eparhiei Ma­ramureșului și Sătmarului: P.S. Iustinian Chira și PS Iustin Sigheteanul. S-a sfințit în anul 2004 de P. S. episcop vicar Iustin Sigheteanu, înconjurat de preoți și credincioși”.  

Ultimul popas a fost la Parohia „Sfânta Treime” din Gherla, unde pelerinii au fost întâm­pinați de protopopul Paul Isip care a povestit istoria acestui locaș, cu o formă aparte, „cuibul vulturului ceresc”, cum o nu­mește. Biserica s-a construit la inițiativa preotului Ioan Moraru începând din anul 1992. Planul bisericii a fost elaborat de arhitectul Tudose Emanuil și construcția a fost realizată de antreprenorii Martin Tașnadi și Mihai  Fülop. Construirea a fost rodul dorinței și muncii credin­cioșilor de aici care umplu spațiul larg al bisericii în duminici și sărbători.

„Se cerea imperios construirea acestei biserici pentru credin­cioșii din cartierul nou al orașului care, din 1977 până în 2010, participau la Sfânta Liturghie afară, lângă mica biserică din apropiere în care încăpeau 50 de credincioși. Este o mare biruință că biserica este în picioare și că avem un minim confort care să mângâie cumva frigul și toată jertfirea lor de dinainte”, a spus protopopul Paul Isip. Împreună cu pr. Alexandru Fărcaș, „datoria morală de a duce această biserică și a o isprăvi”, a mai spus pr. Paul Isip.

La subsolul extins pe toată suprafața fundației sunt cinci încăperi amenajate pentru acti­vitățile cu credincioșii, după planurile părintelui Ioan Moraru, ca spațiu destinat proiectelor culturale, catehetice, educative. La muzeul etnografic se face șeză­toare, iar toate obiectele sunt funcționale, așa cum este și războiul de țesut. Una din săli este destinată copiilor care desfășoară diferite activi­tăți, iar un grup de copii defa­vorizați beneficiază de suport educațional și o masă caldă.