Audiţia spectacolului-document despre mișcarea „Rugul Aprins”, la Cluj-Napoca

În Aula Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a avut loc luni, 15 aprilie, audiţia spectacolului de teatru radiofonic „Alexandru Codin Mironescu - Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii”.

La eveniment au fost prezenți, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, studenți, elevi seminariști, cadre universitare, public numeros.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a vorbit despre intelectualii mișcării „Rugului Aprins”, care sunt un model pentru lumea de astăzi. Printre invitații speciali ai evenimentului s-au aflat actorul și regizorul Dan Puric, scenaristul Ion-Costin Manoliu şi nepotul lui Alexandru Mironescu, Paul Yawer, care au vorbit despre proiectul și contextul în care a apărut spectacolul-document „Alexandru Codin Mironescu - Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii”.

De asemenea, arhim. lect. dr. Benedict Vesa, cadru universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă și secretar eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, le-a vorbit celor prezenți despre contextul în care a cunoscut personalitatea lui Alexandru Mironescu de la urmașii lui. De asemenea, a prezentat cele trei cărți despre Alexandru Mironescu, apărute la Editura „Renașterea” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului: „La scaunul mărturisirii”, autor Alexandru Mironescu; „În preajma lui Alexandru Mironescu”, autor Ileana Mironescu; „Hrisovul clipelor - versuri”, autor ieroschimonahul  Daniil de la Schitul Rarău (Sandu Tudor).

Evenimentul a fost moderat de pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă clujene, care a menționat că o sală din cadrul facultății poartă numele lui Alexandru Mironescu, iar în aulă se află pianul lui, dăruit de familia Mironescu, prin mijlocirea părintelui arhim. Benedict Vesa.

Teatrul Naţional Radiofonic - Radio România a realizat, în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, două spectacole-document dedicate mişcării spiritual-culturale „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti: „Lumina Rugului Aprins” şi spectacolul „Alexandru Codin Mironescu - Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii”.

Scenariul spectacolului „Alexandru Codin Mironescu - Rugul Aprins: Calea întru lăuntrul inimii” este semnat de Ion-Costin Manoliu, iar regia de actorul Dan Puric. Din distribuţie au făcut parte: Mihai Bica, Dan Puric, Constantin Codrescu, Ovidiu Cuncea, Mircea Constantinescu, Damian Victor Oancea, Gavril Pătru, Adrian Păduraru, Alexandru Nedelcu, Amalia Ciolan, Orodel Olaru, Beatrice Rubică, Mihai Cafriţa, Silviu Biriş, Petru Hadârcă, Ion-Costin Manoliu, Paul Simon Esperando. Muzica originală şi regia muzicală: Paul Simon Esperando. Regia de montaj: Dana Lupu, Bogdan Golovei, Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu.

Spectacolul radiofonic îl are ca personaj principal pe Alexandru Codin Mironescu, profesor universitar de chimie, romancier, poet şi publicist, personalitate emblematică a mişcării „Rugul Aprins” şi a fost structurat de mărturisirile şi cugetările duhovniceşti pe care le-a lăsat în cartea intitulată „Floarea de Foc”, scrisă imediat după eliberarea sa din închisoarea de la Aiud, în anul 1963. În plan secund se conturează chipul prietenilor: ieromonahul Daniil Sandu Tudor, poetul Paul Sterian, Nicolae Steinhardt - monahul de la Rohia, juristul Ştefan Todiraşcu, arhimandritul Benedict Ghiuş - duhovnicul lui Alexandru Codin Mironescu.

La iniţiativa poetului Sandu Tudor - viitorul ieromonah Daniil de la Rarău, începând din 1945, Mănăstirea Antim din Bucureşti a fost gazda unor întruniri duhovniceşti la care au participat, în anii 1945-1950, preoţi, călugări şi intelectuali precum doctorul Vasile Voiculescu, scriitorul Ion Marin Sadoveanu, compozitorul Paul Constantinescu, filosoful Anton Dumitriu, profesorul universitar Alexandru Mironescu, poetul Paul Sterian, arhitectul Constantin Joja, pictoriţa Olga Greceanu, preotul profesor Dumitru Stăniloae, arhimandritul Vasile Vasilache - stareţul Mănăstirii Antim, ieromonahii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Felix Dubneac, Petroniu Tănase, Arsenie Papacioc, Adrian Făgeţeanu, studenţii Andrei Scrima, Roman Braga, Leonida Plămădeală - viitorul Mitropolit Antonie al Ardealului, Nicolae Bordaşiu şi alţii. Întâlnirea cu preotul rus Ivan Kulâghin - Ioan cel Străin, refugiat în România, a fost hotărâtoare pentru cei dornici să primească darul trăirii şi cunoaşterii isihaste, conform site-ului Radio România Cultural. În 1958, mulţi dintre membrii mișcării isihaste „Rugul Aprins” au fost arestaţi şi condamnaţi la mulţi ani de temniţă, doar pentru „culpa” de a fi mărturisitori ai credinţei creştine în vremea ateismului comunist.